Deci când eram mica inchideam ochii si zicean ceva gen: cand ii deschid ma vede xulescu
Iar de atunci, ei bine chestia asta s-a înrăutățit pentru ca simt mereu ca ma vede cineva
Nu stiu daca are vreo legatura, dar de acolo o fi pornit
Si nu e doar ca ma vede cineva. Pur si simplu nu ma simt niciodata singura. Si simt 2 lucruri
Primu e ca cineva se uita prin ochii mei si 'traieste alaturi de mine' iar al doilea e pur si simplu ca vorbesc cu cineva, dar nu stiu cu cine
Si chiar si acum, inconstient ma mai gandesc ca cand clipesc ma vede xulescu, fara sa vreau. Pur si simplu
Si deja a inceput sa ma afecteze si viata de zi cu zi, caci cred ca ma vede cineva, ca am pe cineva alaturi de mine si impartasesc experientele cu el. Si imi dau seama ca nu e nimeni, insa degeaba
Bine, nici eu nu ma pricep sa explic insa ceva de genu e. Si am cautat si pe net dar nimic. Si nu pot sa spun ca am prieteni imaginari, pentru ca nici eu nu ii vad.
Ma gandeam de la anxietate, pentru ca am mari probleme de comunicare si nu doar atat. Like extreme. Nici sa mai ies in lume nu pot. Desi aici e deja alt subiect.
In plus e diferita acesta senzatie ca cineva ' vede prin mine' si ca sunt privita de atunci când sunt cu adevarat in prezenta unui om.
Sa nu mai zic de faptul ca vorbesc singura. Si nu e ca si cum imi spun pareri fac planuri. Eu ma comport cand sunt singura asa cum se comporta un om normal cand e cu cineva. Discuta, face glume si multe altele. Si eu simt ca fac aceste lucruri cu cineva, insa nu stiu.
Si mai ales ca sunt si o persoana singuratica si nu știu cum sa ma comport cu oamenii si nu prea vorbesc cu nimeni si idk
Si e suspecta rau treaba. Are cineva vreo idee?
Ordonare:
După relevanţă
As sugera sa vezi un medic psihiatru, chiar mai multi.Vezi ce parere are fiecare si care iti inspira mai multa incredere si vezi ce sfaturi si tratament iti da.
Multa sanatate!
RăspundeInainte de a vedea un medic ar trebui sa le spun parintilor mei despre asta si. e cam greu
Răspunde
Daca ai o relatie buna cu parintii si exista comunicare, poate ca e greu, dar nu imposibil.
Poti incerca sa gasesti o cale de a le spune fara a sta fata in fata.
Desigur, depinde de dinamica familiei voastre si de cum ii cunosti tu, dar cateva idei ar fi:
-sa le scrii o scrisoare pe care sa ii rogi sa o citeasca, dar la care sa iti dea un raspuns numai atunci cand ei deja au avut o conversatie despre ce ar putea face mai departe;
-sa vorbesti cu medicul de familie, sa ii spui aceste lucruri si sa il rogi sa vorbeasca cu parintii tai;
-sa vorbesti cu psihologul scolii si sa il rogi sa le spuna el parintilor;
-sa rogi pe cineva de incredere sa deschida subiectul in fata parintilor tai (ruda, prieten, profesor etc.).
Stiu ca cea mai grea parte este aia in care iti expui aceasta latura, devenind vulnerabila in fata celorlalti, dar dupa ce reusesti sa o faci, totul devine mai usor.
Esti la o varsta (banuiesc adolescenta) sensibila din punct de vedere psihologic.Este varsta la care se pot declansa anumite mecanisme ce pot evolua rapid intr-o afectiune psihiatrica cronica, dar e si varsta la care se pot solutiona multe aspecte psihice si psihologice, daca sunt luate din pripa.
Ia-ti acest weekend pentru a reflecta la lucrurile pro si contra pe care le-ai experimenta daca ai ajunge sa mergi la medic si incearca sa gasesti o cale pentru a le spune asta alor tai intr-un mod in care sa te simti cat mai putin vulnerabila in fata lor. Apoi, lucrurile se vor aranja de la sine daca ei vor fi de acord sa mergi la medic.
Sper sa iei cele mai intelepte decizii. 
Multumesc
Eu m-am gandit printr un mesaj pe telefon sa ii zic mamei mele, ca pare mai simplu. Si pot atunci si sa decid ce e de spus si cum sa ma exprim
Da, este o idee buna (eu am spus "scrisoare", dar nu ma refeream neaparat la ceva scris pe hartie, insa ai inteles tu ideea). Atunci cand scrii, poti formula, reformula, corecta, adauga etc., deci vei putea alege cea mai buna forma de exprimare, astfel incat sa nu te simti inconfortabil si sa nu ai teama ca ai putea spune ceva de care sa iti para rau, cum se mai intampla uneori in conversatiile fata in fata.
In plus, formularea in scris, fiind o forma de comunicare indirecta, te va ajuta in a te simti mai protejata.
Succes!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
