Despre abordatul pe stradă.

Nu am avut vreodată curaj și nu știu dacă este bine să încerc să vorbesc cu oameni, aleator pe stradă, eu stând pe o bancă sau fiind în mișcare.

Un amic acum ceva timp mi-a zis să nu abordez lumea pe stradă sau în autobuz (l-am întrebat în special legat de fete) fiindcă lumea are treabă, de-aia merge pe stradă.

La Arta Seducției pe YouTube mi se recomanda să intru în vorbă cu fetele pe stradă.

Un alt amic mi-a spus recent să mă așez pe o bancă, lângă o fată și să încep să discut cu ea.

1. În primul rând, din ce mi-a spus acel amic, asta cu abordatul din senin îmi sună a hărțuire...

2. În al doilea rând...ce ar putea să mi se spună? Uite, îmi imaginez o discuție:
- Salut!
- (nimic)

- Salut! Ce faci?
- Te cunosc?

- Salut! Poți vorbi?
- Cine ești și ce vrei?

Vă jur că nu am curajul să întreb așa pe stradă. Tot ce am făcut maxim până acum a fost să cer indicații "Nu vă supărați, unde e X?".
Și...cum e plin de cerșetori peste tot, nu cred că e ok.

3. Acum înțeleg de ce mă simțeam, de la 1 la 10, 10 rău posibil când mergeam cu cineva la un prieten de-al lui sau la un grup al lui de prieteni și începeau să vorbească iar mie abia de îmi aruncau ca unui câine 2-3 cuvinte acolo "Ești la școală?".
O comparație cu situația asta ar fi: să fi mort de foame și să vezi lângă tine niște persoane cum se îndoapă cu mâncare (fiindcă în situația respectivă ei vorbeau liniștit, râdeau, glumeau și atât).
O să evit pe cât posibil astfel de grupuri iar dacă văd că nu sunt băgat în seamă (nu să îmi arunce niște întrebări ca unui câine) în secunda doi am plecat de lângă ei.
Dacă știu ceva despre mine... acela e că detest discuțiile scurte, fără substanță, fără miez, acelea când întrebi inutil doar ca să nu taci.

Recent m-am întâlnit cu o cunoștință și am fost dezamăgit de cât de superficial am vorbit. Nu am găsit ceva în comun.

Și, repet întrebarea:
Poți intra în discuție faină cu oamenii, pe stradă?
Și nu, fără un context anume (există: așteptați ambii autobuzul)?
Eu nu am curaj să încerc fiindcă nu mi se pare logic să fac asta, doar simt nevoia.

Da, poți să o faci. Dar nu numai acolo.
Un exemplu pe care dta l-ai evita din start.
Dacă mergi la o biserică neo protestantă, așa zișii pocăiți.
Acolo la intrare te întâmpină unul sau mai multe persoane la intrare, te salută și te intreabă cum ai ajuns la ei, te invită înăuntru și la plecare lumea de acolo socializează și vei fi și dta întrebat, și se va discuta și cu tine.
Îți dau un exemplu din USA. Acum dacă emigrezi legal acolo sunt multe organizații, birouri de suport pentru noii sosiți care să îi ajute să se integreze în societate. Acum 100 de ani nu prea existau. O poveste, sosește un tânăr acolo. În liftul clădirii unde găsise chirie îl întreabă un locatar, cu ce ocazie. Îl întreabă la ce biserică merge dumineca. La nici una. Îl invită la biserica lui. Apoi tânărul povestește cum acei de la biserică l-au adoptat de parcă ar fi fost familia lui, l-au ajutat să își continue studiile, etc,
Sunt în orașul dtale ONG-uri care au nevoie de voluntari, numai să le cauți, etc.
Pe stradă fiecare are treaba lui, până la un punct.
Mai sunt unii, unele care ies să se plimbe în speranța că își vor găsi astfel un prieten.

Pai poti incerca sa discuti, dar alege si tu pe cineva care nu pare grabit, stresat etc.
Oricum ai face, tot e posibil sa fii respins, deoarece esti un strain mult prea prietenos, iar asta sperie oamenii. Dar e o posibilitate sa gasesti pe cineva care cauta acelasi lucru.

Nu prea e logic, nu prea se face, parerea mea. Cand vad pe cineva ca se baga in seama, am reflexul de a ma gandi: "ce taran, ce de prost gust".

Daca ai nevoie sa intalnesti oameni, cauta-i in grupuri speciale pentru oameni cu aceleasi pasiuni. Fa-te voluntar la ceva ce te intereseaza, de exemplu. Acolo poti vorbi, ca faceti parte din acelasi grup de oameni.

Decat sa turui pe internet, si sa stai sa te uiti la Youtube, cum sa agati o fata, de ce nu iesi naibi din casa aia?
De-asta si esti antisocial. Ca stai numai in casa pe internet, si-ti umplii capu cu tampenii
SI te obsedeaza femeia.
Iesi naibi si socializeaza. Du-te la colega aia a ta.
Bate la usa si zi, ma scuzi, n-ai un plic de 3 in 1 ca am ramas fara cafea.
Mare scoala si Youtube iti trebuie ca sa vorbesti cu cineva.
Tu te-ai inchis acolo in camera ta, la calculator, si asta faci toata ziua.
E normal ca ajungi sa fii depresiv, sa nu mai stii cum sa te comporti in societate si sa devii salbatic, daca tu nu iei contact cu oamenii, si doar cu internetu cwrului.
Nu ai nimic bun de invatat de pe internet. Ca vad ca tu nu stii sa filtrezi ce e bun de acolo si ce nu e bun.
Le iei de bune pe toate.

Depinde de persoana de care dai pe stradă. Unele pot fi respingătoare, iar altele pur și simplu foarte prietenoase. Poate ai norocul să dai peste o persoană care să simtă ca ești emoționat, timid, etc., să știe cum e să te simți așa și să încerce să te ajute cu momentele de tăcere. Dacă nu se leagă nimic între voi, măcar să nu-ți lase un gust amar sau să te facă să simți că regreți ce ai făcut.

Asta depinde și de persoana pe care o abordezi pe stradă.
Poți să dai de o fată timidă care cu siguranță o să creadă că ai intenții ascunse.