E un sentiment urat.Viata nu mai are nici un strop de culoare intr-unele zile.Ba chiar ma gandesc uneori care-i rostul ei.Peste tot vad monotonie. Oamenii trec pe langa mine.
Toti par plictisiti, scarbiti de tot.
Cat despre mine, cand merg pe strada, am impresia ca cineva imi urmareste orice miscare, am impresia ca cineva rade de mine, ca-mi sta parul naspa, ca sunt anormala, iesita din tipar., ca sunt plina de defecte, Da, poate gandesc prea mult si ma autocritic. fara rost.
Bineinteles ca daca i-as spune unui prieten asta, o sa zica: "Ce-ai ma? Te-ai tampit? N-are de ce sa rada lumea de tine."... dar asta e.Asa ma simt, inutila, fara rost.
Ceva solutii? E serios, raspundeti daca aveti habar.

Nu esti pesimista, asa cu a spus Byyy. Doar privesti lumea cu ochii deschisi. Nimic nu se mai intampla care sa ne starneasca entuziasmul. Dorim ceva deosebit si uimitor care sa ne faca sa strigam : "uaau! asta e ceva ce nu vezi zilnic" Suntem din ce in ce mai plictisiti si lipsiti de vlaga si de viata pe zi ce trece. Ne uitam la oameni si vedem ca si ei sunt asa, nimic nou la nimeni si incepem sa-i "studiem". Ne uitam la miscarile lor, daca ei vorbesc singuri, daca merg apasat sau daca ofteaza vreo cineva.
Vei vedea fericire iarna, unde se mai schimba lucrurile. Copii vad zapada, ei stiu ca se vor juca mai des si ca vine Mos Craciun, au mereu zambetul pe buze si atunci si parintii sunt fericiti.
Astfel de momente sunt cam rare. Si sunt sigur ca stii ca un lucru rau poate da o palma la 100 de lucruri bune. Daca faci 100 de lucruri bune, esti apreciata pe moment. Daca faci un lucru rau, se uita lumea la tine cu alti ochi mai mult timp.
Este bine sa crezi ca ai mai multe defecte decat poate ca ai. Decat se te consideri perfecta ca altele. Nu te-ai tampit, lumea nu rade de tine, fiecare cauta un motiv cu care sa se mai distreze.
Cand am spus la inceput.ca privesti lumea cu ochii deschisi.m-am referit la faptul ca vezi ce se intampla in jur cu adevarat. Cu ceva timp in urma, nu prea ieseam pe afara, iar cand o faceam, mergeam la scoala atat. Am iesit intr-o zi afara si am fost atent la fiecare detaliu posibil. Exceptand natura, totul avea un defect.
Solutii: ai de ales: intri din nou in viata normala, cea in care privesti lumea cu ochii inchisi sau cu coada ochiului; sau profita de acest moment si priveste lumea cu adevarat. Poate afli lucruri noi

Da.am trecut print-o asemenea etapa stiu cum e.nu speram ca voi ajunge sa trec si peste asta dar uite sunt tot aici.Am postat si eu destul de mult timp in urma o intrebare si am primit unele dintre cele mai bune raspunsuri http://www.TPU.ro/......me-foarte/

Incearca sa-ti schimbi felul de a gandi despre tine. Esti foarte pesimista dupa cate am citit. Va fi destul de greu la inceput, dar incearca si va fi mai bine.Cel putin eu, cred ca totul tine de imaginatie, daca viata nu`i roz, coloreaz`o! Succes!

Ti se par oamenii scarbiti si plictisiti pentru ca asa sunt.Mie nu mi se pare ca esti pesimista ci doar descumpanita. Daca ai stii ceea ce iti doresti de la viata, de ti-ai fixa un scop, sau macar de ai iubi pe cineva cu adevarat viata ta s-ar schimba foarte mult.
Da-ti seama de ce e important pentru tine si fa acel lucru.In felul asta nu o sa-ti mai pese de atitudinile celorlalti.
Nu poti sa-i schimbi pe ceilalti dar poti sa te schimbi pe tine.Si asta e foarte bine.Caci tu esti cea care are o problema.

Asta e tata. pana la urma toti ajungem sa traim asa, numai ca unii ajung mai repede. La asta te ajuta liceul ala cu atmosfera lui, peste 4 ani o sa vezi cat de mult (da nu prea) a contat numele lui. Si monotonia o sa fie mai mare cand scoala o inlocuiesti cu serviciul. Nu ti se pare, cu toti suntem plini de defecte si inutili luati individual. O solutie ar fi sa nu iti mai pese, sa nu arati ca ai slabiciuni, si sa ii faci pe ceilalti sa realizeze cat de slabi si inutili sunt.

Isus e scopul vieti voastre

Mie una totul in viata mi se pare nedrept uneori si eu ma intreb ce rost are viata la fel ca tine, uneori imi doresc sa mor daca aveti si pentru mine un raspuns va rog