Era ultima zi cand stateam impreuna. Stiam ca trebuie sa se intoarca acasa si nu voiam sa imi iau din nou ramas-bun, nu dupa ce abia ma obisnuisem cu prezenta lui din nou in preajma mea. Pot sa spun ca zilele pe care le petrecuseram impreuna fusesera incredibile. In acest timp am fost la piscina, i-am facut cunostiinta cu prietenii mei, cele mai impresionate fiind desigur fetele. Am surprins-o pe una dintre ele uitandu-se la noi in timp ce ne sarutam. Pun pariu ca isi imagina ca era in locul meu sau poate sunt eu prea plina de mine in ultimul timp.
Ok, deci va ziceam ca era ultima zi, mai bine zis ultima seara pe care o petreceam impreuna. Avea sa plece pentru inca o luna, pana isi punea putin ordine in viata si se pregatea sa se mute la mine in oras.
Era ora 10 seara si mai aveam aproximativ 3 ore pana sa explodeze mama. Stateam in patul din camera lui si ne uitam la tv cica. De fapt niciunul nu era atent la film, se putea simti o atmosfera trista, la fel ca data trecuta. Am spart tacerea dupa vreo 10 minute pentru ca efectiv nu mai suportam.
-Nu e un capat de lume, am spus. O sa ne revedem intr-o luna, nu? Asta, daca esti sigur ca vrei sa vii aici. E un pas important.
-Nu mai discutam asta, a spus. Decizia e luata.
-Poti te rog sa nu mai fi atat de prost dispus?
-Te iubesc, a fost tot ce a zis.
Si intelegeam. Ma iubea, nu voia sa ma lase. Se gandea la atatea. Incepe scoala, baieti noi, anturaj nou, iar el era la sute de km departare fara pic de siguranta.
-Sa stii ca poti sa ai incredere in mine, am zis.
-Stiu. In ei nu am incredere. Esti atat de frumoasa incat sunt gelos si daca te priveste altul. Plus ca nu o sa te vad atata timp. Stii cat ma chinuie chestia asta?
-La fel de mult cum ma chinuie si pe mine. Dar va fi bine, vom trece peste. Nimeni nu a spus ca va fi usor. Dar ne iubim si asta e important, asta e tot ce conteaza. Pentru mine nu exista niciun alt baiat.
-Dovedeste-mi, a zis.
-Poftim?
-Dovedeste-mi.
-Ok, o sa iti dovedesc, am spus.
Am incercat sa ma eliberez de bratele lui, dar nu-mi dadea drumul. A trebuit sa imi folosesc toata forta ca sa realizeze ca incercam sa il indepartez. M-am ridicat din pat, am luat o poza cu noi doi de pe masa si i-am aratat-o:
-Asta iti dovedeste ca te iubesc. La asta ma voi uita cand imi va fi dor de tine, si nu la un alt tip. Fara sa-mi dau seama, am inceput sa plang.
A venit la mine, mi-a luat fata in mainile lui mari, iar eu ma uitam la el ca un copil care nu a primit ce a vrut de Craciun.
-Iarta-ma, te rog. Nu trebuie sa stric orele astea.
A inceput sa ma sarute intr-un mod cu totul nou, nu era atat de tandru si de rabdator ca de obicei, era mai degraba foarte pasional si salbatic. M-am desprins de el doar ca iau o gura de aer si sa-l privesc. Avea o expresie de om care se predase, care nu mai voia decat un singur lucru: pe mine. Nu stiu cum am ajuns in pat, pentru ca eram atenta la alte detalii. Pentru prima data, am preluat eu controlul cand i-am scos tricoul si l-am simtit putin rigid si cred ca mut de uimire. A inceput sa ma sarute salbatic, cunosteam o alta versiune a lui, care pana acum imi era total straina. Singurele dati cand nu ma saruta pe buze, o facea pe gat sau pe piept sau imi rostea numele.
A trebuit sa-l opresc cand a vrut sa imi desfaca sutienul. Dar nu am facut-o intr-un mod urat, ci chiar dragut. I-am luat mainile, i le-am sarutat si i-am zis ca il iubesc, dar ca nu sunt pregatita. S-a departat de mine atat de rapid incat parca l-as fi impuscat. Acum ma saruta si urmatorul moment era la un metru departare de mine.
-Imi...imi pare rau. Nu trebuia sa... Iarta-ma.
-Nu e nimic, am spus. E normal sa incerci, doar ma iubesti, dar stii, pentru mine e altfel, sunt virgina si nu ne stim de atat de mult timp si...imi pare mie rau.
-Nu fi aiurea. Nu ai de ce sa iti ceri TU scuze.
S-a asezat langa mine in pat, s-a imbracat si la fel am facut si eu. M-a luat de mana, iar eu am inceput sa-i sarut fiecare parte a corpului, atat de mult simteam ca il iubeam. Nu a facut decat sa inchida ochii si sa zambeasca. Savura momentul.
Pe la ora 1, am plecat din hotel si tot drumul am trancanit despre diferite chestii. Cand am ajuns in fata, m-a pupat usor pe buze, ca si cum facea la inceput si nu mi-a zis decat:
-Ai grija de tine. Te sun maine.
El a fost cel care a plecat, lasandu-ma cu lacrimi in ochi. Nu s-a intors nici macar o data.


iar m-am lungitiertati-ma. voi mi-ati cerut sa mai postez. deci, ce parere aveti? cum credeti ca va evolua aceasta relatie, ce credeti ca se va intampla in continuare?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook