Hei am o problema foarte mare Ieri am aflat ca mama mea de fapt nu imi este mama si nici fratele meu nu imi este frate Am 15 ani si nici tata nici mama mea vitrega nu mi-au spus adevarul pana ieri Nu-mi vine sa cred! Numai la asta m-am gandit toata noaptea tatal meu mi-a spus ca mama mea a murit cand ma nascut pe mine. Sun foarte suparata pe el. de ce nu as fi? Astazi cand luam micul-de-jun (singura) a venit fratele meu vitreg care e cu 2 ani mai mare de cat mine si a spus ca de cateva luni a inceput sa ma placa m-a intrebat daca vreau sa stau cu el. Mama, tata si tratele meu. toti stiau adevarul si nu mi l-au spus... Ce ar trebui sa fac?

Pentru cei 17 ani ai lui fratele tau este destul de inapoiat mintal.Adica te dai la fiinta care pana mai ieri o considerai sora?
Eu iti spun un lucru:te-au mintit o data si o vor mai face.Esti minora, esti in custodia lor nu ai ce face. Dar parca n-as crede faptul ca mama ta a murit la nastere. E un drum lung pe care trebuie sa il parcurgi daca vrei sa afli adevarul.Si important:trebuie sa il faci singura si fara sa le dai de banuit. Dar la final ramai cu satisfactia ca ai aflat adevarul
Se poarta bine cu tine in general? Esti abuzata in vreun fel?

Stiu ca e un soc pentru tine, sa afli ca cei pe carora le spuneai mama si tata nu sunt de fapt adevaratii tai parinti. E normal sa fi suparata, trista, e normal sa plangi. Dar la un moment dat trebuie sa te obisnuiesti cu asta. Incearca sa privesti lucrurile din alta perspectiva(sa nu te gandesti ca ei te'au mintit atata timp etc.) Gandeste'te ca mama ta naturala a murit la nastere, deci nu ai fost abandonata sau ceva de genul, asa a fost sa fie, iar parintii tai(vitregi) te'au luat si te'au crescut ca pe copilul lor si ar trebui sa apreciezi lucrul asta. Ei au asteptat pana acum sa iti spuna pentru ca pana acum nu te considerau suficient de matura ca sa intelegi. Stiu ca a fost un soc pentru tine dar ar trebui sa ii apreciezi poate si mai mult pentru tot ce au facut pentru tine, iar faptul ca nu esti "sange din sangele lor" nu schimba nimic, veti fi tot aceeasi familie. Iar legat de fratele tau, no way o relatie cu el, ar fi muult prea ciudat.

Nu ar trebui sa fii nervoasa pe ei, ar trebui sa le multumesti pentru ca te-au adoptat si ti-au dat sansa la o viata frumoasa.Doar ti-au spus acum nu-i asa?

Sa te obisnuiesti cu situatia.Nu mai poti schimba nimic.

Pai vorbeste cu tatal tau

Pai chiestia cu fratele o excludemdin start adica tu l-ai iubit ca un frate si el mai mult de atat. Totusi daca tatal tau este tatal real ar fi trebuit sa iti spuna de mica.Incearca sa vorbesti cu neamuri,, matusi unchi ca sa afli mai multe. Daca ai iubito pe mama ta vitrega ca pe o mama nu o sa iti fie greu sa o iubesti in continuare ca doar ea t-ea crescut. Spune-i tatalui tau ca fratele tau vitreg te-a intrebat daca vrei sa stai cu el...



ori cum succes!

Doar mama e vitreca tatal nu e dar totusi mersi Mi-ati fost de ajutor

Buna Elina! parerea mea este ca nu ar trebuie sa ai judeci. daca ai avut o copilarie fericita si nu ti-a lipsit nimic considera-te norocoasa, nici nu avea cum sa iti spuna nu aveai varsta, au vrut sa te protejeze.nu lua adevarul asa rau priveste partea buna a lucrurilor ai o mama care te iubeste chiar daca nu este cea biologica.de ce sa fi suparata pe el, ti-a vrut doar binele ce rost ar fi avut sa stii adevarul de mica? poate nu ai fi iubit-o asa mult si ai fi vazut situatia cu alti ochii. ce ar trebui sa faci? sa iei situatia asa cum este, sa incerci sa treci peste si sa iti iubesti parintii asa cum si ei te iubesc pe tine.