Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de CHIMIE pentru clasele a VII-a –
a VIII-a, care se vor aplica în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2008-2009.
Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă
documentul şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru fiecare
disciplină oferta educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru un parcurs
şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.
Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial au următoarele componente:
• notă de prezentare
• obiective-cadru
• obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
• conţinuturi ale învăţării
• standarde curriculare de performanţă.
Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial subliniază importanţa rolului reglator al
obiectivelor pe cele două niveluri de generalitate: obiective-cadru şi obiective de referinţă. Celelalte
componente au ca principal scop realizarea obiectivelor de către elevi.
Nota de prezentare a programei şcolare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează
structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de
vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.
Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la
formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei şi urmărite de-a lungul mai multor
ani de studiu. Obiectivele-cadru au o structură comună pentru toate disciplinele aparţinând unei arii
curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în cadrul acesteia.
Obiectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul
unui an de studiu şi urmăresc progresul în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de
la un an de studiu la altul.
Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Pentru
realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. Programa şcolară
oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Exemplele
de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să
se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor-cadru şi de referinţă
propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate tematic.
Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare
şi reprezintă enunţuri sintetice în măsură să indice gradul în care vor fi atinse de către elevi obiectivele
disciplinei de studiu, la sfârşitul învăţământul gimnazial; în mod concret, standardele curriculare de
performanţă constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele, deprinderile şi comportamentele
dobândite de elevi prin studiul disciplinei. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde
naţionale şi reprezintă, pentru toţi elevii, un sistem de referinţă comun şi echivalent.
Revizuirea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial a vizat decongestionarea acestora,
luând în considerare dinamica elaborării, aplicării şi revizuirii curriculumului naţional, realizate în perioada
1999-2008.
În acest context, procesul de revizuire realizat în anul 2008 a pornit de la premisa menţinerii în vigoare
a planurilor-cadru de învăţământ, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3638/ 11.04.2001, şi a avut în
vedere următoarele aspecte:
- dezvoltarea unor strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuităţii şi a progresului de la o
clasă la alta, urmărind centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;
- asigurarea corelaţiei între obiectivele de referinţă şi conţinuturile învăţării (stabilirea conţinuturilor
învăţării, prin raportare la obiectivele de referinţă, ţinând seamă de nevoile de învăţare, de nivelul de
vârstă al elevului şi de timpul de studiu de care dispune acesta);
- asigurarea unei mai bune corelaţii cu celelalte discipline din aria curriculară «Matematică şi ştiinţe
ale naturii»;
- eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel prea teoretic şi accentuarea
caracterului practic-aplicativ al acestuia; Chimie – Clasele a VII-a – a VIII-a 3
- adaptarea ansamblului de obiective de referinţă şi al exemplelor de activităţi de învăţare la
schimbările din structura învăţământului obligatoriu, prin reformulări şi prin adăugarea unor precizări
de conţinut care să asigure premisele pentru ameliorarea calităţii actului didactic.
În acest context, programele şcolare revizuite de CHIMIE pentru clasele a VII–a – a VIII-a:
- respectă modelul de proiectare şi forma de prezentare, consacrate prin Curriculum-ul naţional, asigurând,
astfel, continuitatea demersului propus şi unitatea conceptuală a studiului acestei discipline în învăţământul
obligatoriu;
- respectă obiectivele cadru ale disciplinei, în scopul asigurării coerenţei verticale (pe ciclu curricular) şi
orizontale (pe arie curriculară); regrupează şi reformulează (după caz) obiectivele de referinţă şi exemplele de
activităţi de învăţare, în conformitate cu noua structură;
- elimină unele conţinuturi ale învăţării în favoarea aprofundării conţinuturilor fundamentale, prin creşterea
ponderii activităţilor de explorare şi investigare specifice ştiinţelor experimentale;
- oferă, pentru fiecare an de studiu, obiectivele de referinţă (cu exemplele de activităţi de învăţare aferente) şi
conţinuturile obligatorii;
- asigură corelarea standardelor curriculare de performanţă cu modificările efectuate la nivelul obiectivelor
cadru şi de referinţă, oferind reperele necesare pentru elaborarea standardelor naţionale de evaluare ale
disciplinei pentru clasele terminale ale învăţământului gimnazial.
Programele şcolare reviziute de Chimie pentru clasele a VII-a – a VIII-a sunt construite astfel încât să nu
îngrădească – prin concepţie şi prin modul de redactare – libertatea profesorului în a decide ordinea
parcurgerii temelor prevăzute la capitolul "Conţinuturi", precum şi în a alege metodele cele mai adecvate
pentru realizarea obiectivelor de referinţă şi însuşirea conţinuturilor obligatorii.
Criteriul de asigurare a calităţii actului de predare-învăţare este reprezentat, astfel, de realizarea
obiectivelor de referinţă, la sfârşitul fiecărui an de studiu, precum şi de atingerea standardelor curriculare de
performanţă la sfârşitul învăţământului gimnazial.
Proiectarea activităţii didactice, elaborarea manualelor şcolare alternative este bine să fie precedate de
lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei,
fiecărui obiectiv-cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se
realizează cu ajutorul conţinuturilor. Profesorul poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare
recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor
concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această
vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. (primesc funda)
anonim_4396 întreabă: