Mama este foarte suparata pe mine.Pur si simplu parca nu ma mai intelege..De la o relatie de (mama-fiica, respectiv super bune prietene) am ajuns sa ne comportam ca niste straine..Precisez ca am 14 ani..Nu stiu ce sa mai fac..parca totul se destrama usor..de la prieteni..la TOT! Aseara m-am mai certat cu mama. facand din nou pe psihologul cu mine..Niste chestii pe care..nu o sa le uit. apoi m-am dus in baie, am inceput sa plang si ma tot gandeam cum sa mor! SA SCAPE ODATA DE MINE! Macar in primele zile ar suferi careva dupa mine dar dupa toti uita..Nu stiu cum sa rezolv..imi vine sa ma duc la ea si sa ii spun CA IMI PARE RAU CA TRAIESC si CA M-AM NASCUT!.E greu.e o perioada in care imi vine sa plang din orice! Cum sa ajung din nou la realtia de dinainte cu mama? Oare e bine sa imi doresc sa mor? (Imi pare rau daca am avut vreo greseala gramaticala.dar scriu repede si sunt foarte disperata).

Incearca sa te linistesti si sa lasi orgoliul deoparte. Asculta-ti mama deoarece de regula in mod sigur are dreptate. Si ar fi bine sa intelegi ca oricear face, cu toate acestea de fapt... te iubeste.

Mama ta te iubeşte şi vrea să te protejeze. Ceea ce faci tu, e o mini dramă.

Să o iau cu începutul tu ești la perioada pubertății și probabil ai făcut lucruri ca și colegii tăi sau ai dorințe mai libertine, deoarece vezi lucrurile altfel față de un adult.
Explicațiile mamei tale sunt cu privire la așteptările ei pe care le are, asta e felul ei prin care încearcă să te ajute sau să îți explice despre viață și alte lucruri.
Tu trebuie doar să încerci să te mulțumești și pe tine și pe ea, dacă ai îndoieli cu privire la sfaturile ei caută pe internet atât beneficiile cât și riscuri ssupre a ce se întâmplă dacă.
Nu te va uita, golurile nu se umplu atât de ușor. Ca să ajungi înapoi trebuie să te împaci cu ea(adică să îți ceri scuze) și să fie un oarecare ecilibru în modul în care îți petreci timpul Tv, muzică, telefon, pc care pot provoca stări de irascibilitate.

Toți au momente când se simt inutili și insignifianți dacă toți are decide să moară nu cred că ar mai fi cineva pe pământ. Te-ai gândit cum se simte mama ta?