Eu am trecut de perioada adolescenței, însă nu-mi neglijez deloc înfățișarea. Din contră, mă preocupă... aspectul meu!
Iar în oglindă, ajungi să-ți vezi doar părțile frumoase.
Nu si daca caracterul e mai frumos decat infatisarea.
Era o intrebare in mare, nu ma refeream la mine in special.
Totul se îmbină, draga mea. Bănuiesc că de la o anumită vârstă, sentimentele nu mai sunt confuze, cum sunt în adolescență, capeți mai multă experiență, încredere, dar și stabilitate emoțională. La 40 ani, cum menționezi tu, te poți vedea chiar frumoasă, prin ochii copiilor tăi.
Oricum ar fi, femeia va fi în permanență, într-o continuă schimbare.
La 40 de ani, cand viata s-a dus.
Pentru ca de felul in care aratam depinde sansa fiecaruia de a-si gasi un partener, iar in perioada adolescentei asta incepe sa ne preocupe, pentru ca ne maturizam.
Nu doar in perioada adolescentei ne preocupa ci in toata viata incepand de la adolescenta, dar in special in tinerete. E un lucru normal, daca tineri sa nu aratam bine, cand atunci?
124mara5 întreabă: