Naratorul din Gargui este un barbat contemporan, cinic, frumos din punct de vedere fizic si foarte dotat din punct de vedere sexual, care se complace in vidul moral al vietii moderne. In debutul naratiunii el se prabuseste cu masina intr-o prapastie si sufera arsuri oribile pe cea mai mare parte a corpului.
In timp ce e internat in pavilionul de arsi, suportand torturi de iad, nu face decat sa astepte ziua in care va parasi spitalul pentru a pune in practica o sinucidere minutios planuita caci, acum e un monstru, atat din punct de vedere fizic, cat si sufletesc.
O sculptorita de garguie, frumoasa si convingatoare, dar in mod evident smintita, pe numele de Marianne Engel, apare in dreptul patului de spital, pretinzand ca ei doi fusesera indragostiti candva, in Germania medievala. In relatarea ei, ea era calugarita si scrib la faimoasa manastire Egelthal, iar el, un mercenar ranit, adus la manastire si dat in grija ei sa-l vindece.
Pe masura ce Marianne ii storiseste aceasta poveste, in stilul Seherezadei, relatandui in acelasi timp povesti fascinante de iubiri nemuritoare din Japnoia, Islanda, Italia si Anglia, el se simte din nou insufletit de viata si finalmente, de iubire. E externat, dat in grija Mariannei, mutandu-se in imensa ei casa de piatra. Dar nu totul e roz in viata lor. El devine tot mai dependent de morfina prescrisa de medic, iar pe de alta parte, Marianne aude cuvantul Domnului instiintand-o ca mai are doar douazeci si sapte de sculpturi de terminat, dupa care timpul ei pe pamant se va sfarsi.
uite si o descriere a cartii.
andreeteo întreabă: