Buna am vazut ca vroiai un referat despre casa de marcat.dar a disparut intrebarea asa ca daca iti mai trebe uite aici - Locul si rolul proceselor secundare si principale n sistemul tehnologic al magazinului Magazinul este un vnzator de prim ordin, fie ca este organizat n forma de vnzare cu autoservire, fie n forma clasica unde progresele nregistrate n prezentarea marfurilor, la vederea clientului, ca si aspectul agreabil si modern al acestuia preiau unele atribute din munca vnzatorului. Frecventnd un magazin, consumatorul economiseste timp, efort, nefiind nevoie sa se adreseze fiecarui producator pentru a-si acoperi cerintele de consum care pot fi destul de largi ( hrana, mbracaminte, igiena personal, dotare si ntretinere a locuintei etc.). Deci, magazinul produce servicii si ofera consumatorului mijlocul de a le obtine prin actul de vnzare. .Structura functionala a magazinului Suprafata unui magazin se poate diviza n functie de marimea si profilul sau, vechimea cladirilor n care acestea si desfasoara activitatea, modul de realizare a constructiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel : a) sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor; b) depozitul de marfuri, destinat pastrarii marfurilor si continuitatii procesului de vnzare; c) spatial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalatii tehnice, birouri). O importanta deosebita pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma si marimea salii de vnzare. Experienta demonstreaza ca exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt preferate formele patrate si dreptunghiulare (ct mai apropiate de forma patrata) datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor n sala de vnzare, de amplasarea mobilierului si utilajelor, de stabilirea celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor. Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure, n timpul zilei, vizibilitate pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse, precum si distingerea fara efort, a ntregii palete coloristice a marfurilor. Tehnologia amenajarii suprafetei de vnzare Organizarea interioara a suprafetei de vnzare reprezinta, ntr-o anumita masura, modul de prezentare a magazinului, argumentul sau, maniera sa de exprimare n cadrul dialogului pe care-l stabileste cu clientela. O asemenea viziune, presupune ca magazinul sa fie proiectat din interior spre exterior, ncepnd de la punctul de vnzare (raionul). Att n proiectarea noilor magazine, ct si n remodelarea celor existente, se urmareste, n esenta, crearea unei ambiante care sa promoveze n cel mai nalt grad vnzarile, realizarea unei legaturi optime ntre diferitele componente ale sistemului pe care l formeaza ansanblul suprafetei de vnzare. . Dimensionarea raioanelor Functionalitatea eficienta a magazinului este conditionata de modul cum se va solutiona repartizarea suprafetei de vnzare pe raioane, dimensionarea optima a acestora avnd consecinte nemijlocite asupra cifrei de afaceri, ca si asupra nivelului de servire a clientilor. Suprafata de vnzare a unui raion depinde mai multi factori, printre care : a)Volumul si structura asortimentului de marfuri comercializat; b)Formele de expunere si vnzare, n interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat; c)Frecventa cererii de marfuri a populatiei, dupa sezon; d)Obiceiurile de cumparare a populatiei; e)Amplasarea magazinului si particularitatile sale constructive. Desi, destul de dificil, se poate stabili o metodologie care sa asigure alocarea orientativa pe grupe de marfuri, a suprafetei de vnzare a unui magazin. O asemenea metodologie presupune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape : a)Determinarea unui numar teoretic de referinte, pornind de la un asortiment-tip pentru fiecare raion ; b)Determinarea stocului de etalare ; c)Stabilirea unor norme de ncarcare pe mp suprafata de etalare ; d)Calcularea raportului dintre suprafata de etalare si cea ocupata cu mobilier ; e)Determinarea lungimii alocate fiecarui raion. a) Numarul de referinte - se stabileste pe raioane sau familii de produse. Metoda practicata de alegere a asortimentului - tip pentru fiecare raion, presupune, la rndul ei, parcurgerea unui anume numar de etape intermediare : Prima etapa : se stabileste lista raioanelor si familiilor de produse care trebuie implantate. Un magazin va avea, de regula, urmatoarele raioane alimentare : mezeluri, brnzeturi, carne, fructe si legume, produse congelate, bauturi, bacanie uscata. Implantarea unui raion nealimantar n acest magazin este conditionata de marimea acestuia. Astfel, avnd n vedere talia magazinului, se impune o analiza grafica, pentru care se are n vedere : Suprafata minima necesara pentru a introduce o anumita categorie de articole nealimentare; Repartitia suprafetelor ntre raioanele alimentare si cele nealimentare. A doua etapa : se determina natura categoriilor de articole ; A treia etapa : se are n vedere detalierea asortimentului, determinnd pe fiecare raion si familie de produse lista articolelor care vor fi prezentate la vnzare, cu mentionarea numarului de referinte pentru fiecare raion. Trebuie avut n vedere : Lipsa din asortimentul de marfuri a unor articole pe care clientul le cumpara n mod obisnuit; Existenta unui numar mare de produse cu desfacere lenta care antreneaza reducerea frontului de expunere si o crestere a stocului cu toate consecintele negative pe care le are asupra cheltuielilor de circulatie si a rentabilitatii. Urmarirea atenta a comportamentului clientelei si a vnzarilor realizate este, fara ndoiala cel mai bun criteriu de adaptare a asortimentului la cerintele pietei unui magazine. Aceasta adaptare presupune, n paralel, att introducerea unor noi articole, ct si retragerea altora din vnzare. nainte de a se decide scoaterea unor produse din asortimentul de marfuri oferite de punctul de vnzare este necesar sa se dea raspuns unor ntrebari : Articolul susceptibil de a fi eliminat nu trebuie oare sa existe n structura asortimentului n mod obligatoriu, indiferent de proportia n care este cerut ? Nu s-ar nregistra o crestere a vnzarilor daca s-ar schimba locul de expunere a respectivelor articole ? Articolele respective sunt cunoscute suficient de bine de consummator ? b) Stocul de etalare din sala de vnzare Stocul de etalare se impune a fi avut n vedere, n primul rnd din necesitatea asigurarii unei suprafete minime pentru prezentarea asortimentului de marfuri, stiut fiind faptul ca exista un raport ntre numarul de exponate dintr-un anumit reper si posibilitatea realizarii unui volum optim al vnzarilor. Se admite, astfel, ca sunt necesare minim 2 sau 3 bucati din acelasi articol pentru ca acesta sa aiba sansa de a opri privirea unui client. Astfel spus, se poate presupune ca unei cresteri a linearului unui raion i corespunde o crestere a volumului vnzarilor , nsa aceasta crestere este limitata prin existenta a doua restrictii : Un numar minim de bucati dintr-o anumita referinta care daca nu este atins, nu permite realizarea unei vnzari corespunzatoare ; Un prag de saturatie, peste care, daca se trece, nu se va obtine o sporire a vnzarilor. Linearul este lungimea de expunere a produselor ntr-un magazin. c) Norma de ncarcare pe mp suprafata de etalare trebuie sa fie rezultatul experimentarilor, lundu-se n consideratie tipul si dimensiunile mobilierului utilizat, caracteristicile de prezentare comerciala a marfurilor (gabarit, ambalaj etc), formele de expunere pe mobilier. Posibilitatile de ncarcare cu marfuri a mobilierului se afla n relatie directa cu naltimea, latimea si adncimea acestuia ( raft, stender etc.) cu distanta dintre polite (respectiv, bare) - elemente ce variaza de la o grupa de marfuri la alta. d) Raportul dintre suprafata de etalare si cea ocupata cu mobilier Are n vedere naltimea purtatorilor de marfuri (rafturi, gondole, stendere, etc.), numarul si dimensiunea politelor, distantele minime dintre acestea. Se va urmari totodata : Asigurarea unei lungimi optime a frontului de expunere (5-10 m) ; Utilizarea la maximum a mobilierului de-a lungul peretilor pe naltimi variind ntre 2 si 2,20 m ; Folosirea n general a unui mobilier cu 4-5 niveluri (polite) de expunere. . Implantarea raioanelor si suprafata de vnzare a magazinului Prin operatiunea de implantare se urmareste amplasarea raioanelor, a mobilierului si a produselor astfel nct sa se asigure prezentarea unui stoc de marfuri echilibrat n raport cu cerintele clientelei, precum si usurarea alegerii de catre cumparatori a marfurilor expuse. Fundamentarea implantarii raioanelor implica elaborarea unui plan concret de aranjare spatiala a suprafetei de vnzare. Fiecare raion are importanta si un rol bine definit n utilizarea cu maximum de eficienta a suprafetei de vnzare a magazinului. n esenta, la elaborarea acestui plan se are n vedere gasirea celor mai adecvate solutii de utilizare intensive a spatiilor de vnzare, prin luarea n considerare a mai multi factori : Factori de influenta : Natura si caracteristicile marfurilor expuse ; Formele de vnzare practicate ; Dimensiunile si forma suprafetei de vnzare ; Obiceiurile de cumparare si preferintele consumatorilor ; Conditiile de aprovizionare de la furnizori ; Normativele de stoc si viteza de circulatie a marfurilor . Obiective urmarite: Utilizarea rationala a ntregii suprafete disponibile ; Dirijarea circuitului clientului ; Facilitatea cumparatorilor ; Reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor ; Realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie . n general, scopul compartimentarii pe raioane , este de a se crea un raport optim ntre suprafata raionului si volumul vnzarilor respective. n practica, se utilizeaza, n acest scop, regula care se bazeaza pe observatiile curente asupra fluxului cumparatorilor n magazine, potrivit carora acestia se opresc, n cea mai mare parte, n apropierea intrarii n magazine, evitnd drumul pna n partea opusa intrarii. Pe baza acestor obsevatii, regula cere ca suprafata magazinului sa fie mpartita n patru parti egale : n prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate acele raioane care participa cu o cota globala de 40% n volumul vnzarilor, iar n celelate, n ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% si 10% . Experienta comerciala din mai multe tari demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele de atractie cele mai puternice ale unui magazin : raionul de fructe si legume din supermagazine, al raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale etc. n ceea ce priveste implantarea n detaliu , se va urmari sa se gaseasca amplasamente corespunzatoare diferitelor raioane, n functie de frecventa de cumparare a marfurilor. Un plan de implantare optim are ca scop localizarea produselor de cerere foarte mare ntr-o asemenea varianta nct clientii sa fie atrasi de fiecare dintre ele, traversnd o ntreaga sala de vnzare. Astfel., clientii au posibilitatea de a nmagazina vizual ntregul linear de prezentare, de-a lungul caruia vor figura produsele curente si bineinteles, cele de impuls. Acest mod de rezolvare presupune trei faze successive de abordare a implantarii raioanelor : Determinarea amplasamentelor raioanelor de foarte mare atractie, sustinuta de produsele de apel (cazul legumelor si fructelor sau a mezelurilor ntr-un supermagazin ) ; Determinarea amplasamentelor marfurilor de cerere curenta ; Determinarea amplasamentelor articolelor care fac obiectul cumparaturilor de impuls. Asadar, amplasarea marfurilor de cerere foarte mare sau curenta va trebui sa conduca la un drum dirijat al clientelei, pe ct posibil pe fiecare culoar de circulatie, n timp ce produsele care fac obiectul cumparaturilor de impuls se amplaseaza n functie fie de o complementaritate n utilizare, fie de viteza lor lenta de circulatie, care poate fi accelerata printr-o asezare n imediata vecinatate a unui loc atractiv. . Echipamentul de prezentare si vnzare a marfurilor Echipamentul comercial ndeplineste un rol important n activitatea unui magazin, contribuind la folosirea optima a suprafetei de vnzare, la etalarea unei cantitati ct mai mari de marfuri si la crearea conditiilor favorabile de munca pentru vnzatori. Raportat la cerintele comertului modern, se apreciaza ca durata de viata a echipamentului comercial variaza ntre 5 si 10 ani, depinznd de calitatea materialului si de frecventa consumatorilor n magazin. Evident, deteriorarea constituie primul criteriu de nlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu vizeaza functionalitatea echipamentului. Este vorba de asa-zisa uzura morala, sub impactul careia diferitele tipuri de mobilier si utilaj nu mai corespund unei comercializari optime a marfurilor si nici normelor de rentabilitate si productivitate ale magazinului . Exemplul tipic, n aceasta privinta, l constituie casele de marcat, care trebuie nlocuite nu numai datorita uzurii fizice, ci si faptului ca nu corespund cerintelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apeleaza din ce n ce mai frecvent la aparatajul electronic, capabil sa nregistreze operatiunile comerciale si, concomitent, sa codifice informatiile pe benzi magnetice n vederea prelucrarii ulterioare. Dispunerea mobilierului n magazin trebuie sa asigure folosirea intensive a spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, n vederea obtinerii unui grad optim de ocupare cu mobilier si respectiv de ncarcare a salii de vnzare cu marfuri. Exista o corelatie certa ntre marimea suprafetei de vnzare si dimensiunile maxime ale mobilierului de prezentare. Casele de marcat . n rndul utilajelor de baza ale salii de vnzare se cuprind si casele de marcat. Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul n care se desfasoara ncasarea contravalorii marfurilor. Numarul caselor de marcat n diferitele tipuri de magazine trebuie n asa fel stabilit nct sa asigure un proces nestnjenit de ncasare si sa prentmpine aglomerarile. Amplasarea caselor de marcat se face astfel nct sa favorizeze utilizarea unei tehnologii comerciale moderne, eficiente. Realizarea acestui obiectiv implica respectarea anumitor cerinte, dintre care mentionam : Asigurarea desfasurarii unei circulatii nestnjenite a clientilor, nct fluxul acestora sa nu se intersecteze n fata caselor de marcat; Clientii vor fi ndrumati n asa fel nct toate casele sa fie solicitate n mod relativ uniform ; Evitarea ajungerii n situatii de aglomerare ; supravegherea nestnjenita, de catre casiera, a unei parti din sala de vnzare ; Gruparea ntr-un loc bine delimitat, n cazul vnzarii prin autoservire, a tuturor caselor de marcat ; exceptiile sunt posibile atunci cnd sala de vnzare are mai multe puncte de iesire. . Fluxul clientilor n sala de vnzare Fluxul clientilor este conturat de modul cum se amplaseaza mobilierul comercial (rafturile, gondolele, mesele etc.) . Mobilierul se amplaseza lnga pereti sau n centrul salii de vnzare si trebuie sa delimiteze culoarele pentru circulatie. Fluxul trebuie sa fie continuu, nct sa conduca clientii pe toate culoarele. Este recomandat ca magazinul sa aiba doua usi, ambele cu deschiderea spre strada ; de preferat ca pentru intrare si iesire sa existe usi distincte, desi la magazinele mici nu este posibil acest lucru. Latimea culoarelor este de circa 2m si ea trebuie pastrata constanta. Se prevad spatii de stationare n dreptul caselor de marcat si a raioanelor mai solicitate. . Etalarea marfurilor n magazine Indiferent daca sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate urmatoarele principii : Produsele trebuie sa fie dezirabile : ?Aceasta presupune ca pretul, prezentarea si conditionarea produsului sa raspunda motivatiilor pentru care clientii se adreseaza magazinului. Produsele trebuie sa fie liber oferite : ?Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot sa ascunda produsele, de a transfera stocurile de marfuri n sala de vnzare, la ndemna si la vederea clientului. Produsele trebuie sa fie lesnicios accesibile. Etalarea marfurilor pe rafturi trebuie sa asigure senzatia de abundenta si de varietate a ofertei. Marfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele sa fie decoperite de clienti. Produsele ieftine se expun printre cele scumpe si la toate trebuie specificat pretul. Locul de expunere se gaseste n urma unor ncercari repetate prin care se studiaza impactul lor asupra clientilor. Marfurile care se vnd mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clientii sunt mai atenti la intrare. Marfurile care se vnd mai repede se expun lnga usile de la depozit, dar si printre cele cu circulatie lenta. Produsele se expun grupat. Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face grupare dupa tipul produselor ( conserve), procesul tehnologic ( bauturile alcoolice), destinatie ( barbati, femei, copii). Etalarea depinde de produse : pe rafturi ( conservele), n vitrine frigorifice (produsele perisabile) etc.Produsele existente n suprafata de vnzare trebuie sa prezinte pretul lor. Amenajarea vitrinelor trebuie sa se faca astfel nct : ?sa puna n valoare articolul ; ?sa formeze dorinta de cumparare ; ?sa furnizeze informatii despre utilizare ; ? nu se expun multe marfuri n vitrina ; ? fiecare produs trebuie sa constituie un punct de atractie ; ?vitrina trebuie sa se schimbe ct mai des ; ?trebuie mentinuta o curatenie perfecta n vitrina. . Locul si rolul proceselor secundare n sistemul tehnologic al depozitului Depozitul este un spatiu n care se stocheaza marfurile. El poate apartine producatorului (magaziile de produse finite, depozitele de materii prime), unui angrosist (depozite intermediare din care se fac repartitii), unui detailist (un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului) sau unui agent comercial. Depozitele pot fi n proprietatea comerciantilor sau pot fi nchiriate. Principalele tipuri de depozite sunt: a)depozite de colectare - n ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expeditie ; b)depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra loturi mici ; c)depozite de pastrare - sunt necesare cnd productia nu are acelasi ritm cu cererea (ex. legumele) ; d)depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista n gari sau porturi) . n functie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi: a)depozite strict specializate - se amenajeaza pentru pastrarea produselor ce necesita conditii speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ; b)depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de marfuricare au nevoie de aceleasi conditii de pastrare (confectii, cosmetice, etc.) ; c)depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de marfuri (textile, ncaltaminte, etc.) ; d)depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele); e)depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse. n functie de orientarea lor, depozitele sunt : a)depozite orientate spre productie - amplasate astfel nct sa colecteze marfurile de la mai multi producatori; b)depozite orientate spre clienti - amplasate astfel nct sa alimenteze mai multe puncte de servire. . Locul de amplasare al depozitului se alege n functie de: gradul de dezvoltare al retelei de transport. operatiile suplimentare ce trebuie efectuate asupra produselor (conservare, ambalare) durata timpului de depozitare (de la cteva zile la cteva luni) de caracterul cererii (uniforma sau neuniforma) de momentele aprovizionarii (ritmic sezonier) de particularitatile geografice de costurile transportului si depozitarii. . Amenajarea depozitului este n functie de: constructia sa: suprafata, naltime, specificul produselor:conditii de temperatura, umiditate modalitati de ntretinere a produselor; modul de ambalare: fiecare ambalaj asigura o anumita protectie, are forme diferite, necesita alte mijloace de manipulare si alte modalitati de stocare. . Operatiile ce se executa n depozite sunt: primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si tehnica, depoziterea: pastrarea si conservarea, comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita fractionarea, ambalarea si etichetarea marfurilor, expeditia: ncarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate. Toate aceste operatiuni se pot desfasura n spatii distincte sau n perimetrul aceleiasi suprafete, n functie de: dimensiunile depozitului; marimea si structura asortimentului de marfuri; proprietatile naturale si tehnice ale produselor; frecventa de aprovizionare; echipamentele tehnice necesare; sistemul de preluare a ambalajelor goale. Fluxul marfurilor si ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupa anumite reguli, precum si stationarile dorite sau nedorite ale marfurilor si ambalajelor. Rationalizarea acestui flux presupune respectarea unor conditii: reducerea numarului de circuite ale fluxurilor de marfuri; ordonarea logica a diferitelor parti componente ale fluxului; evitarea intersectarii fluxului de marfuri si ambalaje cu cel al clientilor. Depozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor n afara spatiilor de vnzare - cu scopul de a le pune la dispozitia clientelei, la un moment dat, pentru o vnzare continua - presupune existenta unui spatiu de depozitare, a carui marime este conditionata de: numarul si suprafata raioanelor de vnzare; specificul marfurilor n functie de frecventa si structura aprovizionarilor. . Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli: a)mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor; b) identificarea cu usurinta a fiecarui articol; c)accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse; d)preluarea marfurilor din depozit dupa principiul primul intrat, primul iesit. Stocarea n depozit se face n functie de viteza de circulatie a produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate n apropierea culoarului principal de circulatie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt asezate n zonele mai ndepartate. Culoar Zona I - se stocheaza marfuri care au o viteza mare de circulatie Zona II - se stocheaza marfuri care au o circulatie lenta Zona III - se pastreaza stocurile de rezerva . Ca tehnici de depozitare pot fi: a)depozitarea pe sol; b)depozitarea pe rafturi. Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea si stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pna la o anumita naltime, corespunzatoare conditiilor tehnice ale muncii: naltimea maxima pna la care pot fi preluate manual n conditii de siguranta este de 1,60 m; naltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m; naltimea maxima atinsa cu o mna este de 2 m. Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare. . Ambalajele goale n care au fost primite marfurile (cutii, sticle, lazi, etc.) se mpart n: ambalaje goale cu obligatia de a fi restituite (palete, recipienti, alte feluri de ambalaje de transport), ambalaje refolosibile (sticle, borcane) ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate. Ct priveste preluarea de catre magazin a ambalajelor refolosibile, n practica exista diferite variante de organizare a acestei operatii: ambalajul gol va fi predat la casa n schimbul cumpararii altui produs, clientul preda sticlele primind n schimbul lor bani, predarea ambalajelor se face ntr-un alt loc, organizat special. Necesarul de suprafata destinat depozitarii ambalajelor goale depinde de: numarul unitatilor livrate; timpul de asteptare al ambalajului gol; volumul ambalajelor; posibilitatile de stivuire a ambalajelor. . Echipamentele folosite n depozit sunt: pentru stivuire - paleti, recipiente, rafturi, containere; pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalatii de aerisire; pentru manipulare - masini de ridicat, manipulatoare; pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc. Munca n depozit trebuie mecanizata si chiar informatizata. Mecanizarea este necesara pentru ca se ridica si se manipuleaza cantitati mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de ntreg sistemul logistic (modul cum producatorul trimite marfurile, modul cum clientii doresc marfurile). Folosirea de paleti si de containere usureaza mecanizarea muncii. Informatizarea este necesara pentru evidenta produselor, regasirea lor, optimizarea stocurilor si a transportului. n depozite este important sa se respecte normele de protectie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai scazut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de accidente sa aiba loc n depozite.
anonim_4396 întreabă: