Of stiu cum e am trecut si eu prin asta si uneori inca mai trec, doar ca spre deosebire de tine, am invatat s-o inteleg pe mama ca ea sa ma inteleaga pe mine si mai vorbesc si cu ea, in rest si eu tot cu prietenul meu vorbesc de probleme si tot cu el ma sfatuiesc. poate ca ti-au ajuns naumite lucruri pana la os si nu le mai suporti. s-ar putea si fi obosita... nu neaparat somnoroasa, doar obosita sa-ti mai dai silinta in anumite chestii. stiu prin ce treci, insa nu stiu sigur ce "remediu" ar fi la asta
Stii ce mi se pare mie ciudat? Ca 90% dintre adolescenti se plang ca parintii nu ii inteleg Oare chiar asa sa fie? Parintii "te bat la cap","te streseaza" adica stau langa tine si iti spun ce e bine si ce e rau.Chiar crezi ca o sa mai fie oameni care o sa iti doreasca sincer fericirea si o sa vegheze asupra ei cum o acum parintii tai? Poate ca da, posibil nuCand toti te-au parasit sau crezi ca ca esti singur e de ajuns sa te gandesti cat de multe fac parintii tai pentru tine, in fiecare zi, la cate renunta doar ca sa te stie bine ai abia apoi sa te plangi ca nu iti dau voie sa faci cevaIubeste-i cat ii mai ai langa tine pentru ca mai tarziu vei regreta aceste momente cand in locul unei voci va fi o poza.Gandeste-te
Stiu si eu am trecut prin asta pun pariu ca ai in jur de 14 ani, este doar o depresie, va trece in cateva luni, pana atunci citeste ceva amuzant.
Onutzu nu pot sa spun ca nu ii iubesc, stiu ca ei imi vor binele...doar ca nu pot sa le spun lor, nu pot pur si simplusi nu ca nu ma lasa sa fac un anume lucru.Am cerut un sfat in legatura cu ce mi se intampla mie... dar multumesc frumos oricum :*!
croissant întreabă: