Hey! Stiu ca poate o sa sun a paranoica si o sa para ciudat,dar a trecut aproape un an de cand mi-a murit porcusorul de guineea.O sa vi se para ciudat,sunt sigura, dar nu-mi pasa.Eu am o relatie ceva mai stransa cu animalele.Asi putea spune ca imi plac mai mult ca oamenii. Oricum...A trecut un aproape un an si nu mi-l pot scoate din cap.Am suferit enorm cand a murit, a facut-o chiar in fata mea.Si de atunci nu a mai trecut o zi fara sa ma gandesc la el.Nu suport gandul ca e mort.Mereu cand ma gandesc la el imi dau lacrimile.Mama mea nu mai vrea nici sa auda de animale de companie.Am mai avut o aventura cu un iepure pe care pana la urma l-am vandut.Nu stiu ce sa fac.Mai am o catelusa care sta la bunica-mea si pe care o iubesc enorm si o vizitez foarte des.Dar nu stiu cum sa mi-l scot din cap.Ce sa fac?

Buna! Te-ai gandit sa iti iei un alt animalut care sa iti ocupe timpul? Vei ajunge sa il indragesti si amintirea porcusorului va ramane undeva in trecut, unde ii este locul.

Absolut niciun alt animal nu va putea lua locul porcusorului, fiecare e unic in felul lui…. poti lua 10, vei face comparatie mereu cu cel care a fost, incet incet durerea se va stinge dar niciodata nu il vei putea uita.
Suferinta face parte din viata, si ea, poate mai mult ca orice, ne aminteste ca trebuie sa traim. Nu poti sa nu suferi! Daca n-ai suferi nu l-ai fi iubit. Singurul lucru care ne este disponibil in acele momente este sa acceptam ca nu mai este. Odata ce am acceptat ca trupul lui a trecut in nefiinta, abia atunci vom simti ca este inca langa noi. In sufletul nostru, in visele noaste, in amintirile noastre. Porcusorul a murit? NU! Traieste mai departe si este cu tine, atat doar ca trebuie sa stim sa auzim, ascultam, mirosim, simtim. Sufletul lui va pleca de langa noi abia cand vom intelege ca nu a murit si ca ne asteapta sa venim in lumea lui sa ne jucam impreuna ca altadata.Te-am pupat si bafta:*