anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Am nevoie de un comentariu la poezia Presimtamant de Adrian Paunescu. Funda + Vot! Merci!

1 răspuns:
| jwrules a răspuns:

Buna,poftim:adrian Paunescu (n. 1943). Poet, prozator, publicist. S-a nascut intr-o familie de invatatori, in comuna Copaceni din Basarabia. Face studii liceale la Craiova si absolveste, in 1968, Facultatea de Limba si Literatura Romana de la Universitatea din Bucuresti. intre anii 1968-1970 este redactor-sef adjunct la "Romania literara" si in 1973 devine redactor-sef la revista "Flacara", pe care o conduce pana in 1985. Debuteaza in revista "Luceafarul" in anul 1960 si editorial cu volumul "Ultrasentimente" in 1965. in 1968 i se confera premiul Uniunii Scriitorilor. Volume de poezii: "Ultrasentimente" (1965), "Mieii primi" (1966), "Fantana somnam­bula" (1968), "Istoria unei secunde" (1972), "Repetabila povara" (1974), "Pamantul deocamdata" (1976), "Poezii de pana azi" (1978; prefata este scrisa de Eugen Barbu si de S. Cioculescu), "Manifest pentru sanatatea pamantului" (1980), "Iubiti-va pe tunuri" (1981), "Rezervatia de zimbri" (1982), "Manifest pentru mileniul trei" (voi. I, 1985, voi II, 1986). alte volume de poezii si de proza sunt: "Sub semnul intrebarii" (1970), "De la Barca la Viena si inapoi" (memorial de calatorie, 1981), "Viata mea e un roman" (1987), "Locuri comune" (1987), "Sunt un om liber" (1989), "Poezii cenzurate" (1990), "Trilogia carunta: I. Romania; II. Noaptea marii betii; III. Bietii lampagii" (1993-1994), "Front fara invingatori" (1995), "Infractiunea de a fi" (1996), "Tragedia nationala. Sonete si alte poezii noi" (1997), "Deromanizarea Romaniei" (1998), "Cartea Cartilor de Poezie" (2000). In acest vast camp literar, poetul inscrie problematica acuta, diversa, multiforma a vietii, traversand un spatiu social si politic incandescent, supus unor mari convulsii ale istoriei, in mijlocul carora adrian Paunescu se substituie, de cele mai multe ori, glasului manios al maselor, constiintei comunitatii, devenind tribunul marilor cauze. in slujba acestor idealuri, pe care le traieste cu un temperament vulcanic, poetul pune o tehnica literara ce topeste in creuzetul creatiei experienta poetica a lumii. Sonetele in stil shakespearian, scrise in deca-si endecasilab, transcriu drama painii unui popor flamand, ratacit intr-un desert al absentei roadelor pamantului: "aceste paini ce nu ne mai ajung,/ aceste paini cu torme iungi ti stranii/ Ne tin in ele trudele si anii/ Si-o framantare dintr-un planset lung." ("intoarcerea painii risipitoare"). Statutul de om al gliei este, in timpurile moderne, o boala scumpa: "Sa fii taran si sa nu-ti fie bine,/ Ceva inexplicabil cand te doare,/ Sa n-ai atatia bani in buzunare,/ Cu-o boala mai scumpa decat tine" ("Boli scumpe"). Lumea supusa metehnelor provinciale este ridiculizata de adrian Paunescu, "birocratii" fiind vazuti ca o plaga a societatii: "Sunt birocratu-n stare de rocada,/ Miros a scaun si-a vremelnicie". in "Iesirea din soba", omul simplu este supus agresiunii extraordinare a civilizatiei, comparata cu un imens lagar de concentrare infernal: "atunci cu scafarliile pe jumatate arse,/ vaduvi si turbulenti, cioate inabusite,/ aratandu-ne dintii sparti de jeratic,/ am izbucnit din soba/ afara, afara,/ in presupusele voastre odai."

In "Orasul cailor indolenti", cetatea este invadata de o serie de spectre inexprimabile, de fete supuse degradarii extreme, ca intr-un amplu proces al "rinocerizarii": "Cetate degradata ca o bere acra,/ Cetate degradata ca un blocat polip,/ Ea capete-mpaiate mereu consacra/ Cu mazga universului pe chip.// Si-atunci m-am dus sa spun acestea toate/ La judele ce m-a primit razand/ Si-am reclamat pe caii imparati de prin cetate,/ Vedeniile hipo le-am reclamat pe rand.// El m-a auz si vaz/ Cand el, batand in dusumea cu o copita,/ Mi-a nechezat ca ma invita la ovaz."
Poezia eseniana este amintita cu insistenta de poet in momentul in care descrie un fimbulvetr inopinat: "Ninge ca-n Esenin si-n poema rusa,/ ninge fantomatic si bacovian,/ ninge ca sunt rece, ninge ca esti dusa,/ ninge ca la moartea ultimului an." ("Oameni de zapada"). Lumea se degradeaza si o data cu ea dispar si simbolurile unei maretii arhaice: "O rezervatie de zimbri/ e un frigider pus la cuptor./funda plzzzzzlaughing