Hey TPU!



La biologie am un referat despre "Algele de la Marea Neagră" și nu găsesc. Referatul e pentru mâine.



Primul răspuns corect, îi dau fundiță!

Algele prezente in Marea Neagra sunt atat alge verzi si brune cat si rosii. Algele stau la baza ecosistemelor, fiind principana sursa de hrana, adapost si mediu de depunere a pontelor. In urma activitatii umane dezvoltarea algala din Marea Neagra a avut de suferit, din cauza a cresterii cantitatilor de substante biogene, din cauza schimbarilor parametrilor hidrochimici, diminuarii transparentei apei si reziduurilor petroliere deversate.

Principalele alge din Marea Neagra apartin genurilor Zostera, Phyllophora si Cystoseira.

1. Zostera sp. Denumita popular si iarba de mare, este asemanatoare ca aspect genului de plante Vallisneria, foarte cunoscuta in acvaristica dulcicola. Odata, campiile de Zostera erau foarte productive insa acestea s-au rarit, devenind practice o alga destul de rara.

2. Cystoseira sp. Este un gen de alge brune, ce prefera apele curate, devenind astfel un bioindicator al acestora. Este utila in acvariu desi nu foarte estetica pentru ca mai multe specii de pesti, melci si creveti se vor hrani cu aceasta si va constitui un mediu de viata pentru mai multe genuri de crustacee care, la randul lor vor fi o sursa secundara de hrana pentru pesti.

3. Phyllophora sp. Este o alga rosie. Traieste fixata pe stanci la adancimi de 15-50 m. Si este sursa de hrana pentru numeroase crustacee si pesti ce traiesc printre tufele de Phyllophora.


Algele microfite sunt alge microscopice, unicelulare, cu forme si dimensiuni foarte variate, izolate sau reunite in colonii sau cenobii. Intra in alcatuirea fitoplanctonului si a microfitobentosului.
Algele macrofite sunt alge pluricelulare, in general de dimensiuni vizibile cu ochiul liber, lamelare sau filamentoase, simple sau ramificate, care traiesc in mare, realizand fotosinteza cu ajutorul pigmentilor clorofilieni simpli sau in asociatie cu alti pigmenti. Astfel dupa culoarea pigmentului predominant se impart in: alge brune (Phaeophyceae), alge rosii (Rhodophyta) si alge verzi (Chlorophyta).
Intre algele microfite (fitoplancton) din masa apei si algele macrofite de pe substratul marin, exista deseori o relatie inversa. In zonele unde macroflora algala e bine dezvoltata, fitoplanctonul e mai sarac, iar valorile mari ale biomasei fitoplanctonului atrag dupa sine o importanta scadere a nutrientilor si a patrunderii radiatiei luminoase in stratul de apa, fapt ce impiedica si reduce dezvoltarea algelor macrofite.
Cresterea cantitatii de nutrienti (fenomenul de eutrofizare), azotati si fosfati, care ajung in apa marii datorita folosirii extensive a fertilizantilor in agricultura si a deversarilor apelor menajere netratate, duce la inmultirea exploziva a algelor (infloririle algale) in anumite perioade ale anului (aprilie-iulie), avand ca efect:
– consumul masiv al oxigenului din apa (in unele zone duce la sufocarea si moartea in masa a organismelor care traiesc pe fundul marii (Mya arenaria, Mytilus galloprovincialis, etc.);
– modificari in structura calitativa si cantitativa a asociatiilor bentale (saracirea calitativa si cantitativa, aproape continua, a populatiilor animale si vegetale, avand drept consecinte majore reducerea puterii biofiltrului si accentuarea uniformizarii biocenotice);
– modificari in structura populatiilor de animale marine (scaderea numarului de specii zooplanctonice, disparitia aproape totala, cel putin la litoralul romanesc a unor specii de pesti, etc.);
– aparitia valurilor de alge la tarm.