M-am mutat in alta parte a orasului acum trei ani, si in urma cu un an si ceva am cunoscut-o pe fata pe care am considerat-o cea mai buna prietena, pana in urma cu ceva timp. La inceput eram timida pentru ca nu cunosteam pe nimeni in zona, insa cu timpul m-am acomodat, am inceput sa iesim, vara trecuta nu cred sa fi fost zi in care sa nu fi iesit afara, chiar daca erau si cateva minute. Ne intelegeam ca doua surori, parintii ei aveau o parere buna despre mine si ai mei despre ea. Ne plimbam ore intregi, vorbeam despre orice, imparteam orice, seara cand intram in casa umpleam randurile pe mess si tot asa. Chiar si dupa ce a inceput scoala tot ne vedeam cand aveam timp, de obicei mergeam una la cealalta, mai ales ca suntem si vecine. Toate bune si frumoase pana acum vreo 3 luni cand s-a imprietenit cu o fata, mai mica ca noi cu un an, cu care juca volei la scoala. De atunci vorbesc non-stop, ies afara, iar eu ma simt cam data la o parte, desi o cunosc de mai mult timp. Cu timpul s-a indepartat din ce in ce mai tare de mine, daca nu o bag in seama eu, putem sa nu vorbim saptamani. Iar cand nu vorbeste o seara cu tipa aia, deja se gandeste la ea ca nu cumva sa se fi suparat. Acum cateva zile i-am spus sa iesim, si a zis ca nu o lasa maicasa. Mai tarziu o vad prin oras cu fata aia, si-mi spune ca i-a zis tot maicasa sa iasa sa se plimbe, si ca o tot ruga fata aia. Pe bune?
Nu e ca si cum nu as avea alte prietene, zilele astea am avut cu cine sa ies, dar faza e ca ea ma da la o parte. Aseara nici 3-4 replici n-a avut "conversatia" noastra, si tot eu mi-am calcat pe orgoliu si am bagat-o in seama. Nu stiu ce sa fac. Poate m-am increzut prea repede in ea. Ma gandeam sa rup orice legatura cu ea si gata. Daca ati trecut si voi prin ceva asemanator, astept sfaturi. funda si alea alea

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook