scuzati categoria.Deseori cand stau in pat am senzatia de cutremur, ca se misca patul, ca eu ma misc, nush.Si faza e ca nu e nici un cutremur, doar eu simt.Nu locuiesc in zona Vrancea.Cand a fost cutremur mare de anul asta nu imi puteam da seama daca e chiar cutremur sau sunt din nou doar eu.Ma-m obisnuit si nu am mai acordat importanta asa ca cand simt ca se misca sunt indiferenta.Simt,,cutremurele"doar cand sting lumina si ma culc.Stiu ca e absurd sa cred asta dar....ma gandesc ca ar putea fi o fiinta supernaturala care imi zgaltanie batul ca in filmul Exorcist, doar ca nu asa tare.Stiu ca e chiar comic si poate credeti ca m-am uitat prea mult la filme,nu cred asa, nu mi-e frica, e doar o banuiala.Dau funda

Lol nici vorba de vreo fiinta de care zici tu pe acolo, ai lipsa de calciu si probabil de alte vitamine si muschii tai is agitati, ia si bea lapte, iaurturi, branza, cas, oua de toate. Eu asa mi-am revenit. Sau uite poate te ajuta asta http://www.vertij.ro/articole/cutremurul-din-mintea-ta/, cu toate ca nu stiu ce scrie acolo vezi tu. Lasa-mi un mesaj si spune-mi ce te-a ajutat.

Patesc si eu fix asa, cu patul, si eu credeam ca este vreo fiinta supranaturala. Ma rog seara, fac cruce pe perna, dar tot mi se intampla! Trebuie sa cautam raspunsuri in alta parte...imi pare rau pentru tine, poate trebuie sa intrebam la un preot.

Poate ca si te-ai uitat prea mult la filme sau ceva de acest tip. Dar vorba nu ca ai privit prea multe, dar poate ca erai prea concentrata asupra fantasticilor. Cit de comic n-ar suna, dar eu te cred... Si poate ca nu e vorba de anume faptul ce se intimpla cu tine, dar faptul ca tu crezi in asta. De fiecare data cind stingi lumina ezita sa te gindesti la asta, gindeste-te la ceva din viata ta preocupari. Asta a devenit frica ta si e normal ca de la inceputul incercarilor de a nu te gindi la asta va fi greu. Dar incearca sa o faci. Vezi poate nu simti cutremure, dar gindesti ca o faci si gindesti prea mult la aceasta chestie. Incearca sa nu bagi in cap, un fleac va trece. Sfatuieste-te cu mama de acest fapt, poate e ceva prin generatii, cred ca ea de rau nu va spune. Si daca e atit de grav, nu e rau daca vei da convorbiri cu un psiholog. Nu ca esti bolnava sau ceva de acest gen, eu cred ca el te va ajuta sa revezi situatia din parti diferite, va fi spre binele tau. Gindeste pozitiv si totul va fi bine!