Stiu situatia... Sunt la fel ca tine,am medii mari,ma descurc perfect si aveam o multime de prieteni pana cand,ea a stricat totul. Eu m-am mutat la scoala aceasta la sfarsitul clasei a patra si la inceput nu aveam probleme,eram nou-venita. Insa cu timpul,o fata a prins pica pe mine,ca eu iau note uneori mai mari si mai usor decat ale ei. Si a inceput sa vorbeasca pe la spate cu toti prietenii pe care ii cunosteam. Partea buna este ca totusi,acum practic ne-am impacat,dar tot o scorpie o pot numi. Problema,nu este la tine, este la fetele acelea! Asa ii explicam si eu fetei asteia(in cazul meu): " Eu nu inteleg de ce te superi pe MINE cand iau notele astea! Eu cu ce sunt vinovata ca profesorii vor sa imi dea note?!?" Ma rog, ea o tinea mereu pe a ei... Am gasit o imagine pe tumblr acum catrva zile si zicea asa in ea:
"When people don't know what's going on in your life, they SPECULATE... When they think they know, they FABRICATE..And when they do know....They just HATE" Nu le baga in seama! Fa-te ca nu iti pasa, arata-le la toti ca tu te poti distra si cu cei doi prieteni ramasi. Inca o poza de pe acelasi site:
"Fii fericita in fata oamenilor care nu te suporta. Asta ii omoara!"
Sper ca ai inteles mesajul!
:* Pupici!
Ea e fata, la fete orgoliile si rautatile sunt mult mai mari ca la baieti si tin mai mult.
Ni se iintampla tuturor la un moment dat. Capul sus regina, iti pica coroana
Da,si eu am trecut printr-o situatie asemanatoare..nu cred ca este ceva in neregule cu tine, dar gandeste-te ce le-ai facut fetelor alea de au devenit invidioase pe tine. apoi, mai o problema..de ce te-a pus diriginta singura? asa n-o sa rezolve nimic, din contra inrautateste lucrurile si te izoleaza, este un mod total gresit! Eu ti-as sugera sa vorbesti cu psihologul scolii si sa-ti zica cum sa actionezi!
Buna. Imi pare sincer rau ca treci prin toate astea. E groaznic, stiu cum e, suntem de aceeasi varsta, cu notele stam la fel si de cand ma stiu "prietenii" mei se comporta asa cu mine.
Chiar am avut o perioada grea. Langa faptul ca, pentru absolut nimic, toti colegii ma ignorau, ma izolau, ma jigneau, se mai adauga faptul ca profa de mate nu preda, ca atunci cand era vorba, mica-mica, sa fiu invitata undeva nu aveam voie, profii credeau ca sunt la fel ca ceilalti... Ma simteam groaznic.
Dar nu te speria. Lucrurile astea sunt doar niste copilarii. Majoritatea copiilor de varsta noastra sunt oamenii momentului. Esti foarte ok cat chiulesti si tu ca sa nu fie ei toti absenti, esti foarte ok cand le dai teme cu riscul de a lua unu doar ca sa treaca clasa, esti ok cat timp nu parasti pe nimeni, dar cand "indraznesti" sa iei un zece cand toti restul au luat sub noua, gata! Esti o nemernica si nu ai ce te numara printre ei, nu? Sunt imaturi. Nu constientizeaza ca prin felul in care se comporta pierd prietenia unei persoane minunate. Asta este pur si simplu orgoliu prostesc.
Bineinteles, oameni suntem cu totii asa ca nu e exclusaca o problema sa fie si la tine. Poate o vorba, un gest, chiar si fara sa iti dai seama... Oamenii se supara repede!
Cum spuneam, este imaturitate. Odata ce veti creste, veti realiza ca trebuie sa va iubiti in loc sa va excludeti. Grija sa nu fie prea tarziu. Tine minte, cu cat esti mai intelept, cu atat realizezi ca doar iubirea se merita.
Sfatul meu, sau sfaturile mele ar fi urmatoarele: Nu-ti mai fa griji si nu te consuma. Esti o fata foarte ok, din cate pot vedea, prietenii de o viata cu care ne-au obisnuit desenele animate si povestile copilariei se gasesc foarte greu, dar se gasesc, toti ii gasim. Eu zic sa le vorbesti frumos colefilor tai, sa le explici ca nu esti persoana jegoasa care cred ei ca esri si ca nu stii de unde au pornit vorbele alea urate. Pe colegele alea idioate nu le baga in seama pur si simplu. Pur si simplu nu le cunosti, ok? Sa nu taci in fata profesorilor si a dirigintei ca de refhla aia-s mai prosti ca noi :)). Spune-I, exllica-I dirigintei ca nu faci galagie in ora. Incearca sa pari matura si la locul tau si te va crede. Incearca sa faci cat mai multe compromisuri pentru a recapata increderea colegilor tai, chiar daca nu ai pierdut-o din vina ta, insa nu prea multe compromisuri. Fa ce poti pentru ei, o tema, o fluma, un pix, o gu a, ceva, krice, dar niciodata nu renunta la fericirea ta pentru fericirea lor. Nici asa departe sa nu mergi. Cand nu sta nimeni cu tine, citeste. E minunat sa citesti si te transpui intr-o lume unde toti pretenasii te iubesc. Si pe cei doi pretenashi cei mai buni pastreaza-I. Va di bine.
Prin urmare, linisteste-te. Sa stii ca totul va fi bine. Nu vei ramane singura. Nimeni nu ramane singur. Doar ca sunt momente in vietile noastre cand, momente proaste, trebuie mentionat, cand ramanem sinfuri. Momente potrivite pentru a te cauta pe tine, pentru a te regasi, calma, relaxa, odihni, restarta. Totul va fi bine. Crezi in tine si nu le lasa pe alea sa vorbeasca in numele tau. Explica-le tutjror ca nu esti ce spun ele.
Mult noroc cu asta. Daca ai nevoie si de prieteni noi, sunt aici... :3
Poti intra aici ca sa citesti mai mhlte lucruri dragute, scrise cu drag http://pandascriitori.blogspot.ro/. Si aici te asteapta suflete calde.
P.S.: Scuze pentru greseli, daca e cazul. Nu ma inteleg cu tastatura pe touch screen. Mult noroc! Va fi bine. :*
Hei si eu am o situatie cam la fel.Adica mda, am 3 prietene cele mai bune, nu ma pot plange ca-s singura, dar totul se schimba la un momentdat.Totul ia amploare odata cu varsta! Lucrurile o sa-si revina, si da stiu prin ce treci! Problema nu-i la tine, problema e la ei ca-s invidiosi! Vezi-ti de drumul tau in viata, ai un viitor, un destin...Totul va fi bine! Sper...
Un cuvânt: invidie.
Eu când eram la școală, mai exact când am trecut pe clasa a V-a, am pățit câteva lucruri asemănătoare. Am venit de la altă școală și nu cunoșteam pe nimeni. Eram un copil foarte jucăuș, făceam tot felul de năzbâtii, dar nu voiam să fac rău niciodată. Ceilalți colegi se cunoșteau între ei. De fiecare dată când se întâmpla ceva, eu eram principalul "suspect". Eram tras la răspundere pentru orice. Ceilalți mă acuzau dirigintei ca fiind rău, chiar bătăuș. Eram de foarte multe ori lovit de uni, dar iertam, lăsam să treacă. Apoi, am fost mutat cu banca în fața clasei drept pedeapsă de către dirigintă și judecat, ca urmare de către toți ca fiind o problemă. Într-o zi, mama a venit la școală și m-a găsit acolo, a rămas uimită și rușinată din cauza mea. Apoi am fost certat și acasă de către părinți mei, crezând ce le spunea diriginta. Aveam niște mici defecte iar ceilalți își băteau joc de mine pe tema asta, iar, am lăsat să treacă.
Oare a ajutat acest lucru cu ceva? Nu.
Așa a durat totul până pe la sfârșitul clasei a 7-a. Ce zici, situația e mai bună în cazul tău? Eu te sfătuiesc să ignori astfel de oameni, să ridici capul, să privești înainte și să crezi în tine deoarece nu ai nevoie de oameni ca ei. Nu încerca să te schimbi doar pentru a fi pe placul lor, schimbă-te pentru a fi pe placul tău!
Eu am auzit doar ce spuneau altii detine, iar nu si faptele tale, deci habar nu am ce persoana esti. Mai bine schimbi clasa sau scoala.
Buna! Draga mea eu nu cred ca e nici o problema la tine. Stiu cum e sa fii privita suspect de ceilalti. Insa eu nu ii bag niciodata in seama, fapt care ii oftica si la un moment dat se plictisesc. Arata-le cat de mult iti pasa tie de parerile lor, si ei vor continua. Stai calma nu e ultima situatie de genul cu care ai sa te confrunti. Fii tare, si da-i in colo pe badaranii care nu au ce vorbi.