SILF, -Ă, silfi, -e, s. m. și f. (Rar la f.; în mitologia popoarelor germanice) Duh aerian ușor, foarte agil, care, împreună cu silfida, întruchipa elementul aerului
METAMÓRFIC, -Ă, metamorfici, -ce, adj. Care aparține metamorfismului, privitor la metamorfism; care a suferit un metamorfism. – Din fr. métamorphique.