Spui mantra. Mă observ, mă accept, de 25 de ori, dimineața, la prânz și seara, timp de 3 luni.
N-ai ce(-ți) face, ăla ești trăiești cu tine. Sigur nu ai un ego de rezervă așa că intrebarea nu are sens
Privești la toate relele care ți s-au întâmplat și totuși ai supraviețuit.
Bănuim că dacă nu te accepți vezi numai defectele tale, vezi cu toate nemernicele alea de defecte care nu te lasă să te accepți, că ai trecut prin multe și totuși încă ești aici să ne adresezi întrebarea, asta te face puternic/ă, asta te face cel mai real/cea mai reală ființă.
Caută tot ce poate fi bun în defectele tale. Crede-mă până și noțiunea de calitate/defect este relativă și o sabie cu două tăișuri.
Caută să schimbi atitudinea, vezi că ești x sau sau y lucru și totuși ăla ești, ia vezi ce poți face tu cu alea ale tale așa încât ție să-ți fie bine, dacă reușești să nu superi nici prin jur crede-mă că devii perfect.
Bună, recomand terapia, dar până acolo, exerseaza sa fii blând cu tine, și să îți ierţi greșelile.
Depinde ce te-a făcut să te simți așa, dacă cei din jur te-au criticat, nu le mai asculta părerile și nu-i mai băga în seamă, dacă tu nu te simți bine însuși, gândește-te că ești unic/unică pe pământ și există doar o persoană care să semene cu tine, aceia/acela fiind doar tu...