| bella16 a întrebat:

Hi, intrebare mea va fi foarte lunga asa ca mai bine luate niste seminte cu voi. Voi incepe totul cu o mutare in viata mea. Mama mea aprimit un post de lucru in alta tara asa ca am fost nevoita sa plec cu ea. Asa am ajuns eu in Tashkent la o scoala internationala. Imi era foarte greu(si imi este pina in clipa cind scriu ca sunt la ore). Nu am nici o prietena cu care sa vorbesc bine fara limite, stiu ca dupa o luna nu iti faci prietene pe viata dar nu mai pot. Cum am spus stau la scoala la internet ca acasa nu lucreaza si nu pot sa vorbesc cu prietenele mele de acasa. Scoala asta e buna numai nu pentru cei care limba engleza nu e prima limba iar eu inainte ca sa aflu ca plec(in august) nu prea ii atrageam atentie. Si in scoala asta profesorii primele luni te intreaba cum te simti si tuturor raspund ca foarte bine, dar asta nu e adevarat. Intr-o zi m-a apucat plinsul si am plins 6 ore incontinuu din cauza ca nu am prietene si imi e greu si nu inteleg. Mama m-a vazut si respectiv a stat cu mine. Azi inainte de ora la care sunt acum mama a venit ca a chemat-o diriga sa vada ce mai fac. Mama a povestit despre asta.laughing))))))))))))))))))))))))))). Si eu respectiv am inceput sa plang pentru ca la mine in ziua aia s-au adunat multe si am plins ca nu mai puteam. I-am spus dirigai de toate problemele mele si acum dupa ore care se termina la trei mai stau inca o ora in fiecre zi cu profi diferiti. Dupa ce diriga a plecat mama a inceput sa tipe la mine de ce am plins dar eu am intrebat-o de ce ai spus de viata mea personala la toti ca diriga va spune la toti! Ce pot sa fac mai departe? Care mai e sensul sa ma bucur de viata daca oamenii dragi mi-o strica? Spuneti-mi macar un sfat!
P.S. Mama m-a numit nebuna ca nu doresc ca lumea sa ma ajute, dar daca pot si singura! NU imi trebuie asa ajutor! P.P.S bucurati-va ca sunteti acasa si vorbiti in limba voastra! 1

Răspuns Câştigător
| andreyutzha a răspuns:

Am trecut si eu prin chestia asta...dar la mine a fost putin mai usor.am fost in Italia 2 luni, partea usoara era ca cunoasteam limba dar nu puteam sa ma acomodez si nu-mi placea deloc acolo la scoala.in ultimul timp cand ii vedeam nu-i mai suportam si tot asa ma simteam singura pentru ca nu eram cu prietenele mele si cu alea de acolo nu prea aveam ce sa vorbesc..eu m-am transferat inapoi la scoala in Romania dupa acele 2 luni.referitor la tine gandeste'te bine ce vrei sa faci, multi isi doresc sa mearga unde esti tu, stiu ca tie greu te inteleg dar viata de acolo e mult mai usoara si mai buna decat viata de aici.gandestete la viitorul tau...eu chiar daca m-am intors inapoi in Romania imi pare rau pe deoparte ca n-am ramas poate intr-un final ma acomodam si era ok.era frumos dar nu-mi placea la scoala acolo..acuma abia astept sa termin scoala sa merg sa fac niste studii acolo..deoarece nu cred ca in Romania voi rezolva ceva bun pentru viitorul meu.