Îl urăsc pe tata. Din cauza lui, o să îcep să mă tai cu lama... Să vă zic toată povestea...

Eu la şcoală nu sunt un copildeloc rău, având în vedere că am medii anuale de peste 9 şi ceva.
Problema este următoare, când eram mică şi faceam ceva ( mică adică 5-6 ani ) mă bătea cu cureaua. Acum, fiindcă am rămas cu ce am rămas din copilărie, când ămi zice ceva ce nu îmi place îi răspund.
Mereu când vorbesc cu el, el se uită numai la televizor şi dacă îi zic că nu e atent ţipă la mine.
Mereu zice Să te văd şi pe tine cum o să îţi educi copiii când vei fi mare.
Într-o zi m-am enervat şi i-am zis că nu îi pasă lui cum îi educ... apoi s-a enervat a venit spre mine mi-a dat câteva palme mi-a stins televizorul şi apoi a plecat, eu rămând singură şi plangând ca proasta, atunci având loc prima tentativă de tăiat cu lama, unde doar m-am zgâriat. Îi răspund deoarece s-au adunat multe jigniri cum ar fi ( javra, proasta, nu o să fac nimic cu viaţa mea, o să ajung vai de mine ) pentru că el vrea să fiu prmeiantă la şcoală şi îmi vorbeşte de lectură, că nu am vocabularul bine dezvoltat şi alte lucrur, dar el niciodată nu a citit vreo carte şi la şcoală era varză şi mereu se scuză că pe vremea lui Ceauşescu plecau nu ştiu eu pe unde. Asta am înţeles, dar totuşi...
Nu sunt vreo rapandulă, şi nici nu vreau să fiu. Mă scârbesc oamenii de genul acela. La şcoala ce-i drept, nu vreau să fiu cea mai buna şi nici cea mai proasta dar ma descurc şi fac faţă.
Nici nu fumez, nici nu ma droghez şi nici nu beau. Nu îmi petrec nopţile prin cluburi şi nici nu sunt disperată să îmi fac prieten... Adică acum 2 ani am avut un prieten cu care nici nu m-am pupat măcar şi la vară aş vrea să îmi fac un prieten, şi dacă o fac nu stau să mă culc cu el.
Dar, totuşi nu ştiu ce are cu mine, îl deranjează că îi răspund, dar cine ar ştii câte îndur datorită lui?
Posibilităţi am, ce-i drept. Iar de la un timp îl detest pur şi simplu, nu ştiu ce se întâmplă cu el pentru că el când er amic mânca multă bătaie de la tacsu, care e un alcool şi un fumător... Cred că asta ar fi trebuit să îl determine să ma educe altfel nu cu bătaie nu?

Azi venea de la muncă şi am vorbit cu el la telefon, să treaca pe la supermarket şi a zis că după ce vine, trece şi el.
Când a ajuns acasă se tot milogea că e o bosit şi ca nu merge nicaieri, spunând asta pe un ton nervos fără să îi fac nimic.
După m-a întrebat ce vreau şi i-am zis ce să cumpere de la supermarket, iar dupa s-a răzgândit şi a zis că am ce mânca, tot pe un ton nervos.

Mănânc bătaie zilnic şi sufăr datorită lui, şi nu sunt un copil rău şi nici nu voi fi dar el e de alta părere iar eu nu îi supăr deloc cu şcoala dar nu înşelege.
Din cauza asta aş vrea s aplec de acasă, să mă sinucid s-au să încep să folosesc lama.

N-ai ce sa faci decat sa suni la protectia copilului sau sa-i gasesti un psiholog sau sa apelazi la o ruda din familie sau la parintii unei colege cu care te intelegi sau directoarea.Nu trebuie sa-ti fie rusine sa le spui situatia ta.
Faptul ca te bate nu rezolva nimic.Fizicul se vindeca, dar sufletul si mintea, se vinda foarte greu peste ani.
Te bate pentru ca si pe el l-a batut cand era copil iar acest lucru a ramas in subconstientul lui si acuma se razbuna pe tine, desi tu nu ai nicio vina.E bine sa apelezi la cineva.Si tu ti-a dat seama ca ceea ce face nu e normal si bine. Exista riscul, desi nu cred, ca si tu sa ajungi asa cand vei fi adulta.Sa se repete ce ti-am explicat mai sus fara sa vrei.
Iti urez succes in continuare si Dumnezeu sa fie cu tine! :*
Bye!

E o vorba romaneasca...gura bate fundu'.Mai fata draga, esti un copil asa de bun, dar atat de naravas.De ce nu te pricepi sa gestionezi cumva situatia in folosul tau? Tatal tau pare ca e un tip stresat, probabil ca are o slujba care-l solicita mult. Daca intelegi asta si il observi cu atentie ai numai de castigat.Lasa-l sa se dezmeticeasca cand vine acasa, vezi cand e mai relaxat, atunci abordeaza-l si discuta cu dansul ce ai sa-i spui. Vorbeste-i cu ton scazut, nu-i mai intorce spatele- se simte sfidat.Cu timpul o sa vezi ca va fi din ce in ce mai bine,dansul te iubeste,sunt sigura, vrea sa inveti carte, sa ajungi un om realizat, cultivat-d-asta te pune sa citesti, asta nu e rau deloc.De citit sigur a citit, generatiile trecute din care fac si eu parte nu prea aveam de ales, altceva n-avea ce face. Gandeste-te ca aduci pace in casa cu zambetul si dragalasenia ta, lasa de-o parte gandurile negre si incearca sa-l intelegi -intelegandu-l o sa-l iubesti iar, stiu asta.Numi bine, draguta domnisoara.

Buna,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

In primul rand, lasa ideea cu lama! Nu merita sa faci asta. Iti dai seama ce se poate intampla? Ideea asta nu e o idee buna, crede-ma. Nici drogurile, nici sinuciderea, nici alcoolul nu le folosi si mai ales cand esti nervoasa.
In legatura cu tatal tau... Eu iti zic sa nu incerci sa ii comentezi sau sa ii zici ceva ce nu o sa ii placa; atunci devine nervos si se produce inevitabilul. Comporta-te mai rece cu el... Incearca sa nu mai isti scandaluri cu el. In privinta viitorului tau vad ca e preocupat, deci isi doreste fata perfecta poate de asta se comporta asa sever cu tine.
Incearca sa uiti si sa ignori iar pe viitor sa nu mai aveti scandaluri.
Funda?

Waa, nasol, tare rau, si mama a nu-i spune nimic? Incearca sa vorbesti cu o prietena sau chiar cu mama ta sau cu bunicii tai chiar nu am habar ce ai putea sa faci si pana atunci incearca sa nu-i mai comentezi sau treburi dinalea, poate il deranjeaza mai ales cand este obosit...altceva nu stiu

Aaa da si sa nu faci vreo prostie, totul este trecator;-) poate cand vei creste mult mai mare o sa-i para foarte rau pentru ce a facut

*scuzati greselile gramaticale *

sad decat sa pleci de acasa si sa ajungi nu stiu pe unde sau sa te sinucizi mai bine te rogi la Dumnezeu si poate se schimba ceva

Nu esti singura care recurge la astfel de gesturi si eu fac la fel!:*

Buna! sa stii ca nu esti singura care are probleme de genu in familie si mie tata imi face la fel e un disperat iar mama mea e bolnava sufera de scrizofenie si toata ziua se enerveaza pe mine daca nu fac ceva si zbiara intruna dar pentru asta niciodata nu mi-a venit in cap sa imi iau zilele pentru ce nu merita daca asa sunt ei si asa le place sa isi traiasca viata eu incerc sa nu fiu ca ei si sa iau exemplul lor in viata vreau ca familia mea sa fie total diferita asa ca nu te stresa pentru nimic incearca sa fi mai nepasatoare si nu mai pune totul la suflet eu cel putin acum am devenit "nesimtita" nici nu mai pot plange cand ma bate mama sau tata rad pentru ca pur si simplu m-am saturat si nu ma mai pot consuma iti doresc tot binele din lume sa ai grija de tine sa fi pe picioarele tale arata-le ca te descurci si singura cauta-ti un job cand implinesti 18 ani pe timp de vara la fel am facut si eu:* succes:*

Imi pare rau pentru tine si pentru tot ce ti se intampla dar poate te superi pe mine dar tatal tau nu era pregatit emotional pentru a avea un copil.Am citit povestea ta si pot spune ca se comporta asa deoarece a ramas cu aceleasi amintiri de cand era mic de care ai si tu acum.Nu e o solutie sa te iei cu el in gura, sa ii vorbesti urat pentru ca tot timpul va fi tatal tau si te va acoperi dar un sfat ar fi sa incepi sa il ignori. Vorbeste cu el doar ce este necesar si atat. Poate isi va da seama mai tarziu ce a pierdut si anume pe fata lui.Si cu plecatu de acasa, dar mai ales sinuciderea nu e o solutie. Daca te omori, nu dai dovada de nimic.Trebuie sa ramai tare si increzatoare in tine pentru ca doar asa ii poti demonstra contrariul a tot ce a spus despre tine.
Asta este parerea mea si iti spun astea pentru ca si eu am un tata mai agresiv dar evitandu-l, in timp ne am apropiat. Incearca si nu renunta asa usor.Fii tare!

Parerea mea este ca nu ar trebui sa iti iei viata fiindca aceasta este un dar rar, sti ce fac eu cand am nervi scriu cantece de rap am citit ca prin rap iti exterioriezi parerile, deci faci asa: ajungi acasa de duci in camera si te apuci pe langa teme sa scrii rap pentru ca daca sunt bune poti face chiar si bani, dupa ce ai scris suficiente cantece, sfatul meu e sa le canti in public si cineva sigur te va descoperi, cand vei strange suficienti bani te vei putea muta de acasa si sa stai singura iar de aici tu iti croiesti viitorul, si nu te mai taia cu lama fiindca 1 nu e sanatos 2 nu esti genul emo de sa arati ca un mort, cred si trei e si periculos sa te tai pentru ca poti lua boli fatale, crede-ma ca am avut si eu un coleg la scoala care si-a lut viata cam din acelasi motiv ca al tau. deci incearca sa faci cum am zis si vezi ce iese. Bafta