Ochi sticloşi îşi aruncă privirea in gândurile mele.
În furtuna din mine vor sa găsească disperare...
Ochii mari şi răi ai fantomelor pântecoase,
Hrănite de speranţele trecute,
Mă bântuie cu privirea lor flămândă.
Fantomele îşi cer dreptul
De-a mă arunca în braţele dependenţei de trecut.
Dar simt o Mână purtându-mă
Până la geana răsăritului...
Privesc noul început maiestuos
Şi mă incred în zorii dragostei,
Ce trec peste negura egoismului meu.
Sper sa nu fie prea seaca sau sa nu fie buna.Numai bine
izzy2011 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
patrizia696 întreabă: