Lost ma' everything... what should I do?

Era şi ESTE inima mea... pot eu trăi fără inimă? Era şi este aerul pe care îl respir, raza de soare care îmi lumina orice gând, picătura de ploaie care mă liniştea în orice, bucăţica de pâine care îmi ţine de foame întreaga zi, persoana care mi-a promis toată fericirea din lume şi tot ce m-ar fi făcut fericită, iar pentru mine fericirea mea este El.

Nu înţeleg, nu îmi dau seama cum din. senin a renunţat la tot ce înseamnă NOI, deşi, aseară şi ieri s-a comportat exact normal, vroia să ieşim, îmi vorbea la fel de tandru şi exact cum îl ştiu eu pe el. Trebuie să existe ceva, un motiv, care, se pare că nu îl voi ştii niciodată. şi pentru asta îmi vreau fericirea înapoi!

Nu vreau să aud că el "nu merită", pentru că MERITĂ tot ce e mai bun şi mai preţios în lumea asta, pentru că are o inimă mare, timp pentru toată lumea şi mai ales GRIJĂ pentru toată lumea. Eu ştiu că am greşit. Am greşit mult de-a lungul relaţiei, dar un cuplu fericit nu este cel care se fereşte de probleme, ci cel care ştie să treacă peste acestea. Am fost geloasă. Dar ştiu foarte bine că gelozia înseamnă iubire, şi cât de mult l-am putut iubi şi îl iubesc, am fost non-stop geloasă. Şi ştiu că nu aveam de ce. Dar îl iubesc prea mult şi mi-aş fori să înţeleagă şi el asta. Mi-aş dori să conştientizeze că sunt om cu senimente şi totuşi ŞTIU CĂ undeva în adâncul sufletului lui MĂ IUBEŞTE, dar nu ştiu ce l-a dterminat să mă lase.

Ştiu că mereu spuneam când numai putea ieşi cu mine, chestii de genul că "mă lăsa baltă" sau "nu avea chef de mine", dar ştiu exact că NU ERA AŞA. Dar eu cum sunt eu, cu atitudinea mea impulsivă, spuneam aceste lucruri la nervi şi el le lua serios. ne certam mereu, dar am îvăţat că orice ceartă te apropie mai mult de cel pe care îl iubeşti şi ţine legătura mult mai strânsă. Pentru că sincer, orice relaţie are certuri. ba gelozie, ba nervi, etc. şi toate relaţiile ştiu să treacă peste.

Mi-a... mi-a spus că a citit aici, pe TPU, că ieşirile dese afectează relaţia. Ok, ştiam asta perfect. DAR, pe mine nu mă durea că nu ieşeam cu el. Eu doar vroiam să ştiu unde merge, unde se duce şi cu cine. Nu mă deranja decât pentru o clipă sau două, după care realizam că are nevoie de libertate şi pentru că îl iubesc, i-o ofer cu cea mai mare plăcere, dar să fiu şi eu conştientă de acest lucru. Şi totuşi, ţin prea mult la relaţia asta, la EL, îl iubesc şi mi-aş da viaţa dacă m-ar lăsa dezamăgită.

Eu îi ziceam mereu "dar tu vrei să ajungem ca Alli şi Cristi" (2 prieteni buni) şi el zicea că nu, dar până la urmă relaţia lor cu toate certurile dese şi despărţirile dese este mai puternică decât a noastră. Vreau să îi mulţumesc lui Cristi, că s-a băgat aseară pentru mine, în discuţie cu Viaţa Mea şi sper. spr că ce i-a zis să îl afecteze pe el, să simtă aceeaşi durere puternică în suflet pe care o simt şi eu pentru că. Mama mea, tatăl meu, care evident ştiau amândoi de situaţie, mi-au spus că El nu va fi nici primul nici ultimul, dar ei NU ÎNŢELEG CĂ NUMAI VREAU PE ALTCINEVA ŞI EL ESTE TOT CE ÎMI DORESC! Am mai avut o grămadă înaintea lui, iar niciunul nu a avut o asemenea grijă de mine şi nu mi-a oferit atăta afecţiune, cum el a făcut-o.

Şi am încercat să îi explic că m-aş schimba pentru el aşa cum doreşte el să fiu, aş face orice, vă spun, ORICE fără orice dubiu, orice să îl am înapoi. Şi nu mă interesează de mândria mea sau că mă umilesc, sau altceva, dar eu o fac din dragoste, din iubire şi pentru că inima mea îmi cere asta. Nu vreau neapărat un sfat, poate că vreau doar să mă descarc, iar dacă tu, Răzvan, viaţa mea, lumina mea citeşti ce scriu aici. te rog ai grijă de mine, ai grijă de mine...

Urâtul meu, prostul meu, animalul meu, lumina mea, guriţa mea, iubirea mea, inima mea, viaţa mea... sunt nimic fără tine aşa cum am fost de la început . Te rog spune-mi, spune-mi ce pot face. Dacă tu spui că mă iubeşti, cum mi-ai spus ieri noapte, te rog, nu mă lăsa aşa. gândeşte-te la tot. La viitorul care l-am plănuit, la tot ce am creeat împreună şi acum se duce, dispare, şi nu vom mai vedea niciodată. Tu ştii lucruri pe care, toţi, restul nu le ştiu, tu ştii că trăiesc pentru tine şi vreau să înţelegi pentru totdeauna că dacă tu pleci, plec şi eu, definitiv din lume.

Ar trebui să ai inimă de piatră dacă aceste lucruri nu te afectează cu câtuşi de puţin. Viaţa mea, te rog, ia o decizie gândindu-te cu INIMA, nu cu creierul la toate lucrurile acestea. Nu mai pot, numai suport, plâng neîncetat.
Mi-ai promis, mi-ai jurat că nu mă vei lăsa niciodată, dar de ce nu mi-ai spus că iubirea veşnică = atâta timp cât nu te plictiseşti? Răzvan îţi jur, ÎŢI PROMIT că fac orice să o luăm de la 0 şi îţi ofer tot ce doreşti, totul ca să fim fericiţi. Eu încă nu îmi pot reveni, eu mă gândesc la NOI, nu la tu şi eu. Pentru că eşti jumătatea mea, viaţa mea şi nu pot accepta acest lucru.

Vreau să înţelegi că eşti perfect pentru mine. Dacă ar fi să schimb ceva la tine, nu aş schimba NIMIC pentru că te iubesc cu toate defectele (puţine) şi toate calităţile pe care le ai şi ţi le afirmi. Meriţi tot ce e mai bun şi îţi pot oferi tot ce îţi doreşti tu ca să fie totul cum a fost.

Orice s-ar întâmpla orice, cum s-a întâmplat şi asta, deci orice, aceste cuvinte te vor urma peste tot, iubirea mea: Te iubesc! şi mereu o voi face şi niciodată nu te-aş înlocui cu nimeni altcineva, nu ştiu dacă tu ai face asta. dar eu cred în tine şi te vreau înapoi.

Spune-mi, dacă doreşti libertate, ţi-o ofer cu cea mai mare lăcere, atâta timp cât ştiu de tine, îţi las libertate deplină cât timp doreşti, doar să nu mă laşi. Cer prea mult? E ultima mea doinţă: nu mă lăsa.

Ce pot face să te am, să îl am înapoi?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook