Puiule, daca taica-tau nu o iubea pe maica-ta, tu nu existai! Eu cred ca ar trebui sa te bucuri ca parintii tai se iubesc! Cred ca tu esti gelos/oasa pe mama ta! Pentru ca tie ti-se pare ca acapareaza toata iubirea tatalui tau! Banuiesc ca nu-ti lipseste nimic dar il vrei pe tatal tau si pentru tine! Eu sunt convinsa ca tatal tau te iubeste la fel ca pe mama ta dar nu o arata atat de fatis! Si este altfel de dragoste! Poate ca el nu stie s-o arate! Poate ca nu ar strica o data sa vorbesti cu mama ta pe tema asta! Eu zic ca iti faci griji degeaba.Este prima oara cand aud o astfel de plangere! De obicei parintii isi indreapta toata atentia catre copii si uita de parteneri lor de viata, ceea ce duce la racirea sau destramarea relatiei lor. N-am auzit nici un copil sa se planga ca parintii lui se iubesc prea mult!
Imi pare rau pentru tine, sincer. Eu zic sa discuti cu el, sa-i spui ce te deranjeaza... Daca nu intelege...ridica fruntea sus, si mergi mai departe, cu siguranta va avea si el nevoie de tine. Trateaza-l si pe el cum te-a tratat el pe tine, sa vezi, ii place?
Bafta!
E o sitatie delicatama tem ca multe sfaturi nu pot sa iti dau pentru ca nu iti cunosc parinti. dar din ce am citi crd ca cam asa: tatal tu e cam imtur, cred ca ai auzit ca barbati se matuizeaza mai greuca femeile ar treui sa le spui amandurora in acelastimp ce simt, c gndesti si ca asa nu mai poti continua spune-le ca vb foarte serios si ca un tata responsabil nu ar face asta, ai putea sa le pui ca ai nevoie de afectiune din partea lor.ca te smti sinura. dupa o asemenea discutie asteapta putin, dar incearca sa nu mai pui la suflet, daca vezi ca tot nu vor sa iti spuna unde pleaca fate ca nu iti pasa, cat despre plata cu aceeasi moneda: nici nu te gandi-sunt parinti tai si teiubesc chiar daca nu stiu cum sa o arate.
Succes s o viata duuuulce:*:*
Ia-l într-o zi deoparte si spune-i ce ai pe suflet... sau fã-l sã fie mândru de tine, dacã el nu face nici un pas, apropie-te tu mai mult de el... sau vorbeste cu mama ta si spune-i, poate ea rezolvã ceva
Eu cred ca e doar invidie din partea ta. Si mult rasfat. In loc sa fii fericita ca parintii tai se iubesc, se inteleg, nu se cearta/bat/divorteaza/, ca ai ce manca, casa, pat cald, calculator, etc, ca nu muncesti, ca te poti duce la scoala, ca primesti si bani de buzunar, tu ai gasit o nemultumire. Se intampla cateodata, de prea mult bine. Poate ar trebui sa fii un pic mai atenta la nevoile celorlalti si sa nu te mai pui in centrul universului.
In situatia ta si eu m-as simtii al naibii de rau. Insa crede-ma ca nu are rost. Poate ca asta e firea lui si nu poti schimba nimic. Ai spus ca poate ar trebui sa ridici fruntea sus si cand va avea el nevoie de tine sa-i intorci cu aceiasi moneda. DA, trebuie sa ridici fruntea sus insa nu sunt de acord ca ar trebui sa-i intorci cu aceiasi moneda si sunt sigura ca nu o vei face deoarece la urma urmei este tatal tau. Acum este asa cum este cu tine insa cu timpul se va schimba si poate atunci vei vrea sa fie cum e acum. pupici