"Mereu o alegere, niciodata ales"

Salut TPU, astazi vreau sa va zic experienta mea cu privire la ultima perioada din viata mea.
In primul rand nu am cui neaparat sa impartasesc lucrurile acestea si simt nevoia maxima de a ma detasa de ele deci ma voi destainui chiar aici si chiar acum de aceea rog seriozitate si nu vreau sa fiu judecat si toate cele.
Fiind in vacanta de vara si mai ales dupa un an greut caci am terminat a 12 a am luat bacu cu note destul de mari si am intrat la facultatea dorita astfel m-am bucurat de plin de acest succes.Mereu am excelat pe partea intelectuala si competitiva insa am dus lipsa pe partea emotionala si sociala.
Am 2 colegi de liceu cu care inca tin legatura si suntem prieteni foarte buni cu ei mai vb din cand in cand insa nici cu ei nu pot vorbi chiar de toate pentru ca mi e frica sa nu fiu judecat sau sa le fac o impresie nedorita.
Ca sa nu mai lungesc aiurea o sa ma leg de ce am ales acel titlu si anume "Mereu o alegere, niciodata ales" ei bine de cand am intrat in vara mi am impus la cat de competitiv sunt si ambitios sa am parte de "hot boy summer" sau parca ceva de genu se chema in care practic trebuie sa simti din plin vara si sa te redescoperi pe tine insuti.
EI bine eu mi am dorit mult sa imi fac o prietena-iubita in aceasta vara si am incercat din rasputeri atat pe Instagram snapchatt cat si pe tik tok prin diverse metode insa niciodata nu a fost sa fie iar daca s-a legat ceva intre mine si aceea respectiva persoana mereu a fost cineva mai bun care a fost ales in locul meu acel cineva mult mai capabil mai bad boy mai important si in general poate mai frumos ca mn.CU alte fete nici nu am vorbit prea mult ca ori mi am luat block ori ignore ori am fost lasat in delivered, de mentionat nu am insistat sau ceva am vorbit doar degeaba e interes doar din partea mea trebuie sa vina interesul si din partea fetei.
Sunt genul de om "soft hearted" si pe deasupra si "overthinker" deci va inchipuiti ca sufar in fiecare zi din cele mai mici prostii...Pana si cu unul din cei doi colegi au fost cazuri foarte rare cand am primit de la el mesaje mai seci si ma gandeam ca eu sunt problema cand de fapt poate acel prieten nu o ducea asa bine pentru ca suntem la varsta in care trecem prin multe si suntem pusi in fata multor teste.
Ca sa continui oricat de mult m as chinui sa rasar in fata unei fete mereu va fi cineva mai "bun" ca mine si asta ma supara maxim. Faptul ca sunt judecat superficial si nu mi se ofera ocazia de a ma cunoaste ma face sa innebunesc.
IMi pare rau daca pare ca ma plang sau ceva dar cum spuneam si la inceput simt nevoia multa de a impartasii aceste lucruri si nu mai vreau sa imi plictisesc prietenii sau familia pentru ca fiecare are problemele lor personale si sa fim seriosi ale mele par a fi niste nimicuri dar pentru mine nu sunt asa.
Gandesc excesiv multe situatii si simt cand o persoana se distanteaza de mine si asta ma doare foarte mult.Ar mai fi multe de zis si nu vreau neaparat sa intru in detalii sau sa fac filosofie ca generatia asta e una pierduta samd insa intelegeti voi unde bat...ma consider a fi un om bun care imi merit un happy ending si vreau sa ma bucur din nou de viata asa cum o faceam cand eram mic si s-a oprit brusc cand a inceput pandemia.

Va las pe voi sa va expuneti parerile dar rog sinceritate si seriozitate si de asemenea raspunsuri cat se poate de lungi pentru ca vreau sa imi umplu mai mult singuratatea pentru ca de o perioada ma simt foarte singur si vreau sa vb cu voi.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook