Ei nu tie deloc usor mai ales daca te compari cu alti care toata ziua sunt alintati si isi fac numai voia lor. apoi si tu esti adolescenta si inteleapta si cam iti dai sema ce e bine si vrei asa cum e firesc sa faci ceea ce consideri ca e placut si util. apoi simti nevoia sa fii mereu cu ceilatii sa te bucuri de prieteni mai ales cand ii auzi cum isi fac planuri de diferite distracti de care tu nu prea te poti bucura. e firesc sa fie neplacut si sa se nasca in inima ta ganduri de razvratire, raceala ba chiar si ura uneori cand nici nu esti ascultata ce ai de zis.
dar cu toate acestea eu observ ca iti iubesti mama atata vreme cat o mai intrebi cum i-a fost la servici. apoi eu cred ca mama ta trece printr-o perioada foarte dificila sau poate e o prelungire a unor perioade dificile si pline de infrangeri iesecuri si situatii care nu au rezolvare. probabil e si singura si nu are cine sai ofere nici o alinare si o mangaiere. obisnuita cu idea ca esti doar un copil si plina de nervi nu reuseste sa te ia in serios si considera ideile tale de apropiere niste rezvratiri.
apoi probabil din cauza lipsei de afectiune a unui barbat e posibil sa fie mereu nervoasa ba poate chiar sa sufere de o boala de nervi in care orice nu e cum ar vrea o face sa rabufneasca in tipete si vilolenta.
daca tu nu ii vei fi alaturi destinul mamei tale va fi dureros va fi doborata, ea are nevoie de tine chiar daca nu arata asta. e foarte greu da doar cu calm si rabdare poti reusi sa treci peste aceste momente si aceasta perioada a vieti. daca te separi de ea nu ai castigat nimic trebuie cu rabdare si intelepciune sa lupti si sa o ajuti sa treaca peste probleme ca nu cunva sa aiba loc o noua dezbinare mai grea ca toate celelate.
e foarte grelut de luptat cu siutuatia dar sunt sigur ca ii poti face fata numai sa ai rabdare.
Si eu am trecut prin astfel de situatii a tine si am habar cum e daca vrei sa mai vb iti las id meu: ioandrei7.
deci nu incrunta fruntea ci zambeste si mergi mai departe.
cu drag andrei.
Pai impacate cu prietenul tau asta daca in caz mai vrea si el.
iar in legatura cu mama ta nu prea ai cum sa o schimbi asa e firea dansei si asa o sa ramana pentru toata viata, cand se cearta cu tine nu o bagi in seama ai ajuns la o varsta in care trebuie sa incepi sa iti iei singura deciziile, ca asa te vor controla toata viata, priteni adevarati sunt putini dar totusi sunt, suna-ti prietenul propune-i o intalnire, si poate nu o sa mai aibe ce sa iti reproseze in legatura cu socializarea.si apropo lasa munca ca ai timp sa muncesti o viata intreaga.
Te inteleg foarte bine deoarece am trecut si eu prin asa ceva. Mama mea nu stia toata ziua de cat sa tipe si sa-mi faaca reprosuri. Exact ca si tine deveneam instant "sclava casei". Ma certa si imi interzicea orice lucru din cauza ca nu mi-am facut curatenie in dulap sau ca intram incaltata in casa... Eu am facut in felull urmator: II indeplineam toate dorintele: calcat spalat curatenie intins rufe, spalat vase etc. O lasam in pace sa urle la mine si continua asa vreo 2 ore avand in vedere ce gura are mama mea. Dar taceam si o ascultam.Erau asa vreo 2-3 zile de neintelegere si de chin pentru mine normal dar dupa aia totul revenea la locul lui. Nici eu nu stiu nici pana acum sa-mi explic de ce avea momentele astea de furie si de razbunare pe mine... Nu inteleg. Sper ca te-am ajutat. M-am regasit in povestea ta. Succes si suport-o altceva nu vad ce e de facut
misauratcuviata întreabă: