Un lucru este sigur.nu trebuie sa te consumi din orice.
Primul pas e sa gandesti pozitiv si sa fii mai optimista.
Si stiu ca nu e usor ceea ce iti zic, dar treptat o sa iti dai seama ca majoritatea lucrurilor si persoanelor nu merita ceea ce facem noi pentru ei/ele.
Avem slabiciunea asta de a suferi, dar.asa ne facem mai puternici.
Probabil ne confruntam si cu varsta care ne face sa aveam toane. ajungem sa regeretam multe gesturi facute de noi.E firesc.
O sa vina timpuri in care vom gasi solutia pentru aceasta "slabiciune" la suferinta.
Si stai linistita. timpul le rezolva pe toate.
Fii tu insuti.
Bafta:*
Ti-ai bagat in cap ca esti altfel si ca esti sensibila si te afecteaza orice si asa mai departe.
impune-ti ca esti puternica si ca nu te afecteaza ce se intampla in jurul tau.
spune-ti asta in oglinda in fiecare dimineata si fa cumva sa chiar crezi asta...
Nu, nu este normal să suferi atât de mult din orice.Suferi atunci când nu este cazul şi observ că deja ţi-ai format o rutină mentală cu asta. Înainte de pesimism şi optimism, gândeşte realist. Observă situaţia exact aşa cum e şi ia-o ca atare.Am impresia că îţi place să suferi, dacă o tot ţii aşa.Şi asta nu e bine.Nu mai sta să te gândeşti ce ar fi fost,ce s-ar fi întâmplat dacă,ci priveşte lucrurile exact aşa cum sunt,la valoarea lor. Încearcă să te bucuri din lucruri (aparent ) mărunte. Încearcă să fii fericită atunci când vezi soarele dimineaţa,să fii fericită că ai o familie,că poţi să alergi,că poţi să te exprimi. Lucruri pe care mulţi nu le pot face şi pe care unii le au şi nu le apreciază.Îţi recomand să citeşti o carte, se numeşte Fericirea autentică scrisă de Martin E. P. Seligman.Ai încredere în tine şi nu pierde viaţa suferind din nimicuri.Se pot întâmpla lucruri mult mai grave, iar la vârsta ta trebuie să te bucuri şi să preţuieşti fiecare moment. Baftă!