Nu mi place viata mea.Relatia mea cu familia nu e una prea stralucita.
Certurile in familie sunt frecvente, nu am bani, haine sau lucrurile pe care un adolescent ar trebui sa le aibe, incerc sa ma despart de lumea asta cu ajutorul calculatorului de aia majoritatea timpului il petrec la PC sau afara.As dori sa mi schimb viata vreau sa scap de familia mea si sa plec cat mai departe(toate aceste lucrurile le am ascuns si le am tinut in mine, lucruri pe care nu pot sa le vorbesc cu nimeni pentru ca nu am incredere in nimeni mai ales in parinti). Am intrat in clasa XII intr-un an ajung la facultate. La liceu am note bune si o comportare exemplara lucru observat de toti profesorii, insa nimic nu i mai multumeste pe parintii mei.Nu fumez, nu beau, nu ma droghez. Orice as face nimic nu le place.Modelul lor de purtare exemplara este munca toata ziua chiar daca am un program infernal la scoala de dimineata de la 8.00 pana la 18-19 seara.Desi sunt bun la scoala toate persoanele din jurul meu asteapta prea mult de la mine simt ca nu mai pot, clachez lucru observat si de unele persoane.
Vreau sa mi schimb viata, vreau sa scap de tot sa plec cat mai departe.
CE Imi Sugerati Sa Fac? Si nu mi sugerati sa merg la un psiholog pentru ca nu o sa se intample atat timp cat sunt la parintii mei... daca se va intampla vreodata va fi fara sa stie nimeni. Sa vorbesc cu parintii mei am incercat insa niciodata nu mau ascultat si simt ca ei nu ma pot intelege si nici nu o sa ma inteleaga vreodata.Toate aceste "probleme" le am ascuns cu ajutorul zambetului. Un zambet ce ascunde o tristete ce poate unii nu o inteleg.
P. S Parintii mei incearca sa ma desparta de aproape orice prieten care mi-l fac.

Termina liceul si pleaca departe la facultate.Esti destept conform descrierii asa ca ai toate sansele sa te descurciParintii iti vor ramane parinti toata viata, n-ai cum sa ii renegi sau sa te renegi dar ei au facut o mare prostie pe care o fac parintii din ziua de azi si anume cer atat de mult de la copii lor, ii monitorizeaza atat de strict incat copii dupa ce scapa de latul lor se pierd.Prieteni iti vei gasi.Trebuie sa fii descurcaret si natural.
Si cum ar fi daca toti ne-am spune toate tristetile care le pastram in noi si le camuflam dupa zambete? Trebuie sa inveti ca pe langa lupta cotidiana dintre tine si societate mai e si un altfel de lupta nocturna, mult mai periculoasa dintre tine si constiinta

NU exagerez, dar vad in povestea ta exaaaaaact viata mea
Asa e si cu mine,.
Parintii mei sunt parinti doar in acte, pentru mine sunt chiar niste straini
Am inceput sa nu vreau sa mai stau in preajma lor, me duc tot mai des pe la bunici pentru ca ma inteleg minunat cu ei.
Bunicii imi fac orice pofta, ma inteleg, ma lasa oriunde etc etc
Si cand sunt in casa asta idioata, ma duc mai des pe afara, prin oras
incearca acelasi lucru
Chiar te inteleg
Si la mine e la fel : vor sa am grija de fratele meu mai mic, sa fac curat in casa, sa fac si mancare, si niciodata nu le convine
De multe ori m`am gandit sa...ma sinucid, dar am realizat ca nu merita aceste jigodii
Take care :*

Sa stii ca te-nteleg perfect, si eu am asemenea probleme cu ai mei si uneori imi trece prin cap sa plec de acasa de nebuna sa vad ce reactie vor avea, doar ca ma retine ceva sa fac lucrul asta...Eu trec in clasa a XI-a si stau si ma gandesc de ce tocmai eu nu sunt inteleasa de parinti, de ce tocmai eu trebuie sa suport certurile si tipetele si alte chestii; nu inteleg, oare ei se gandesc la faptul ca as putea sa iau exemplul lor? Inca sunt intelegatoare si poate ca Dumnezeu imi da rabdare si o sa merg asa...Trebuie sa le spui ca ai nevoie de mai multa atentie din partea lor pentru ca alte fete de varsta ta deja au si 2 copii, asa ca ar fi bine sa te aprecieze pentru ceea ce esti. Imi pare rau pentru tine, sincer.

Tot ceea ce trebuie sa faci este, sa te gandesti in primul rand ca nu esti un "nimeni". Parintii tai ar trebui sa fie mandri si sa se bucure totodata de ceea ce faci.Incearca sa ai o conversatie prieteneasca ei, spune-le ce-ti doresti tu de la viata, ca vrei sa fi mai liber, sa ai prieteni.Nu stiu ce sa mai zic, in ultima vreme, aud multi adolescenti plangandu-se de parintii lor ca nu-i inteleg, ca se cearta si asa mai departe. Oricum eu iti doresc bafta si sper sa reusesti in viata!

Mama. cred ca ai o viata ff grea...

si eu am fost asa...

simteam ca nu mai pot...

bine eu nu ma port exemplar la scoala si nu am note chiar asa bune... in fine

ma descurs in tot ceea ce fac si parinti mei vroiau si mai mult... dar pur si simplu nu mai puteam.

ppana intr-o zi cand mi-am luat inima in dinti si le-am zis absolut tot de aveam de zis... si si-au dat seama ca nu mai pot si ca dau tot ce am mai bun...

fa si tu la fel... si incearca sa le zici ca nu simti dragostea p care o vrei si de care ai nevoie cel mai mult pe lume

Imi pare foarte rau pentru tine.
Eu zic ca cel mai bine ar fi sa clarifici intr'o zi aceste luccruri cu ei.
Poate ei cred ca iti fac un bine. Si iti dai seama ca esti copilu lor, Nu ar vrea sa iti faca rau niciodata, Ci din contra, sa te apere!
Am inteles ca ''zambesti fals pentru o buna impresie''. Insa. Ar trebui sa iti arati cu adevarat sentimentele. Pentru ca numai atunci, persoanele din preajma ta isi vor da seama ce Simti cu adevarat. Nu mai incerca sa pari ceea ce nu esti! V'a fi, tot asa, in defavoarea ta.
Cat despre parintii. Spune'le ca nu e bine ceea ce fac. Vorbeste cu ei, Spune'le ce simti!
O zi buna si multa bafta in continuare!:*

Du-te intr-o excursie singur, sau cu cineva apropiat tie, te scoate din rutina vietii de zi cu zi .

Crede-ma si eu sunt exact in aceeasi situatie, exceptand faptul ca nu ma inteleg chiar atat de rau cu parintii incat sa ne certam des. Asta se intampla mai mult cand eram la scoala generala. Dar de cand am ajuns la liceu de 2 ani cineva a dat innapoi, nu stiu cine ori eu ori parintii mei, ideea e ca si la mine o mare problema o reprezinta banii, ai mei au un venit din care ne-am permite multe din cate ne dorim, insa avem multe datorii la banci si uite asa ne limitam la strictul necesar, iar aici ii inteleg...stiu ca macar au facut si ei tot ce au putut ca sa-mi fie bine deci nu am nimic sa le reprosez la capitolul asta. Principala mea problema e societatea asta materialista, tara asta de **** in care banul e mai sfant decat Dumnezeu, iar cel mai rau e sa fii bantuit in permanenta de gandul ca nu vei putea deveni ceea ce iti doresti,
ca le vei oferi urmasilor tai tot atat de putin sau de mult cat au reustit si parintii tai sa-ti ofere.
La varsta mea ma simt ca un sclav caruia i s-a oferit libertatea, o are dar nu stie ce sa faca cu ea pentru ca refuz sa ma integrez intr-o societate pe care o urasc, ma tem ca voi deveni ca ceilalti, un mort viu care are in el doar spiritul de turma.Cred ca tocmai din aceasta cauza persoanele ca mine nu reusesc sa se integreze in grupurile de prieteni asa cum si-ar dori, iar cum s-a spus si mai sus daca nu ai o prietena ca toti ceilalti esti considerat un ciudat sau mai rau, esti considerat pe invers, daca nu bei sau fumezi ori daca nu tragi pe nas nu esti decat un tocilar.
Ideea e ca eu rezist gandindu-ma la cateva lucruri:
1 daca acum nu-ti merge bine iar tu faci totusi ceea ce crezi ca e corect siguri pui caramizile unei vieti mai bune, in favoarea acestei afirmatii eu, personal, ii am ca exemplu pe unchii mei care au fost intr-o situatie mult mai rea decat cea in care sunt eu astazi si tocmai acesta a fost lucrul care i-a ajutat si i-a motivat sa devina ceva in viata si asa a si fost, tocmai aceste greutati i-au facut mai puternici desi de multe ori pur si simplu urau viata crezand ca le va merge rau pana la capat.Nu a fost asa.
2 Ai incredere in Dumnezeu, eu personal am invatat ca El da toate la timpul lor iar daca tu ii ceri ceva si el nu doreste sa-ti dea inseamna ca NU esti pregatit, ori nu meriti acel lucru sau ca iti va da chiar mai mult decat te-ai asteptat vreodata. Poarta-L mereu in gand si suflet chiar daca nu esti o persoana religioasa din fire care sa mearga frecvent la biserica.Eu cand sunt disperat sau cand am nevoie de ceva sau cand pur si simplu simt ca nu mai am putere ma rog si in cele din urma reusesc sa trec peste cele grele.
3 In natura exista legea compensatiei: daca ti se ia ti se va fi da, chiar daca nu atunci cand te astepti TI SE VA DA INAPOI. E cea mai "sfanta lege " a naturii.
4 Am gasit unde sa-mi vars furia: merg regulat la sala si crede-ma ma ajuta foarte mult si cand sunt prea agitat si din contra cand sunt prea suparat pe viata. De asemenea imi place sa ascult muzica in timp ce ma joc la calculator sau in timp ce proiectez diferite obiecte in programe 3d, asta imi place mie dar tu poti incerca ceva diferit cum ar fi desenul, sau un sport care-ti place.
Crede-ma lucrurile astea chiar te elibereaza de probleme.
5 Chiar daca as vrea scap de toate acestea nu as putea pentru ca
se stie ca cei ce doamne fereste ajung intr-o stare atat de disperata incat se sinucid nu mai ajung in rai ci in opusul sau si deci chiar daca aici iti este grei dincolo, crede-ma iti va fi si mai rau.
6 Sunt dependent de placerea de a-mi vedea visurile realizate.Sentiment mai placut ca acesta nu exista crede-ma, iar placerea este cu atat mai mare cu cat ai indurat foarte multe pentru a il indeplini.
Concluzia: chiar daca nu ai prea multi prieteni, prietena nici atat,
tine mereu in minte aceste lucruri pe care ti le-am spus. Daca acum nu esti ceea ce iti doresti, si te consideri strain de aceasta societate inseamna ca daca lupti in continuare SIGUR vei ajunge cineva, insa pentru asta trebuie sa lupti pentru ca esti diferit, esti mai bun decat ceilalti, iar asta este castigul tau.Nu e usor dar oricat de negre par vremurile vor veni si altele mai bune. Priveste partea plina a paharului.
Bafta multa in continuare si nu uita: chiar daca esti singur totusi nu esti singur. Intelegi ce am vrut sa-ti zic.
Mult noroc.

Sa stii ca si prietena mea are probleme la fel ca tine parintii ei nu o asculta niciodata si se poarta sever cu ea desi invata foarte bine la scoala si nu fumeaza nu bea si nu vb urat ea nu are cui sa ii spuna problemele ei asa ca mi le-a spus mie si eu incerc din rasputeri sa o ajut sa ii dau sfaturi cum ar trebui sa procedeze, incerc sa gasesc o solutie desi imi este foarte greu eu am noroc ca parintii mei ma asculta si ma iubesc foarte mult eu mai am sprijin si din partea fratelui meu mai mare. Eu te-as ajuta pe tine dar nu imi trece nimic prin cap o sa iti sc daca e sa imi vina vreo idee te pup

Daca vrei ajutor si sprijin contacteaza ma.

Daca doresti , ma poti contacta pe adresa de e-mail psiho.brancusi@yahoo.com, pentru a stabili detaliile unei eventuale discutii. Alexandra Patrascu , psiholog clinician, policlinica Brancusi

A

Ba nu asculta de astia, si mia ales de ala ce scrie in propozitie dumnezeu.Lasa nu-i bai te duci la faculta invti si acolo, si iesi pe servici, te doare in pix pe urma