Tu te-ai gandit vreodata ca ai putea sa ai un tic? Si de care nici macar habar nu ai? Sigur nici prietena ta nu stie si nici alte persoane care au asa ceva.Pentru ei nu e deranjant decat ticul altuia.
Crezi ca prietenei tale ii place sa sufera de ticul respectiv sunt anumite defecte, boli sau ticuri cu care ne nastem impotriva vointei noastre dar asta nu inseamna ca noi cei care nu avem ticuri vezibile trebuie sai luam in ras pe ceilalti
Parerea mea este ca ticurile fie ele verbale sau nu ne fac unici si ceea ce suntem
Daca este vorba de un tic enervant sau care nu face bine persoanei in cauza este bine sa ii atragi atentia
Mama m-a "disperat" mai mult de 1 luna cu "nu mai face asa"... avusesem o raceala si am capatat ticul de a-mi trage nasul mai tot timpul...si m-a scapat de el atragandu-mi atentia.
Metoda de rasturnare a obisnuintelor cuprinde 8 secvente:
1. Descrierea ticului. Subiectul produce voluntar ticul si face o descriere detaliata a acestuia;
2. Identificarea ticului -; subiectul va invata sa detecteze fiecare manifestare a ticului. Terapeutul ii va semnala verbal fiecare context in care se produce;
3. Indicii predictori ai emisiei ticului. Subiectul va trebui sa invete sa recunoasca indicii ce pricinuiesc producerea sa;
4. Invatarea unui raspuns incompatibil ticului; cu scopul de a impiedica producerea sa, subiectul va utiliza o miscare incompatibila. Acest nou comportament nu trebuie sa se interfereze cu activitatile obisnuite si va fi repetat cu usurinta mai multe minute in serie. Este important sa se efectueze chiar de la emisia ticului. Terapeutul ii va sugera subiectului sa practice raspunsul motor imaginandu-si situatii in care ticul se manifesta frecvent (de exemplu, daca ticul este o balansare de la stanga la dreapta a capului, raspunsul motor va fi de a-si relaxa muschii gatului).
5. Examinarea inconvenientelor si suferintelor cauzate de tic;
6. Suportul social -; familia si prietenii pot sa contribuie la cresterea motivatiei subiectului pentru executarea exercitiilor recomandate si pentru a nota perioadele de absenta a ticului; trebuie sa i se aminteasca importanta practicarii raspunsului incompatibil;
7. Repetitia in imaginatie. Subiectul isi va imagina 15 minute pe zi situatii de risc, va detecta semnalele premergatoare producerii ticului si raspunsul incompatibil;
8. Generalizarea -; subiectul va utiliza metoda in toate situatiile de risc; se recomanda inscrierea pe un grafic saptamanal a datelor relatate, acestea constituindu-se intr-o intarire a dorintei de a urma terapia. Rezultatele sunt pozitive in masura in care, dupa cateva zile, frecventa ticului scade cu 90%, subiectii reusind sa produca rapid raspunsul incompatibil inaintea emiterii ticului.
Daca vrei sa faci un experiment
) ori nu se poate controla ori crede ca e mai impresionanta asa... vorbeste deschis cu ea daca iti este prietena...prietenii la nevoie se cunosc bafta!
Incearca doar sa te uiti la ea si sa nu vorbesti deloc... oare adoarme sau intra in transa?