Sincer...ai de ce sa iti plangi de mila si toate motivele sa fii compatimita de altii si sa fii data drept exemplu negativ. Te-ai gandit cum ar fi fost sa te nasti la orfelinat si sa nu-ti fi cunoscut niciodata parintii? In loc sa-i jignesti mai bine gandeste-te. Tu esti ceea ce esti datorita si nu din cauza lor
Raspunsul este simplu: "esti adolescenta". In timp aceste stari vor disparea, si vei putea sa te bucuri de viata.
Succes, draga! Numai bine!
Incearca sa-ti pui oridine in ganduri Referitor la scoala, gandeste-te ca este singura modalitate de a ajunge undeva. Fa-ti timp pentru scoala, integreaza-te in colectivul clasei, spune-ti glume, distrati-va. In felul asta o sa-ti placa scoala Incearca sa iti intelegi si parintii, ei doar pentru tine se zbat.In concluzie, pentru a depasi starile astea, fa doar lucruri care sa iti placa tie, dar si celor din jur, astfel incat toti sa fiti multumiti. Sper ca te-am ajutat.Bafta:*
I'm not sure, but... ma gandesc ca ar avea vreo legatura cu varsta adica... chestia de adolestenta, viata e roz, ai toata lumea la picoare. Desi stiu ca nu e asa, si eu sunt in aceeasi situatie...
Bună! Cred că ai aceste stări pentru că în subconştientul tău eşti nemulţumit/ă de tine. Fii mai bun/ă cu părinţii tăi. Nimeni pe lumea asta nu te iubeşte şi nu te va iubi ca mama.
Luptă puţin să obţii rezultate ceva mai bune şi imediat te vei simţi mai bine.Scoală-te mai de dimineaţă ca să ai timp. Du-te la profele acelea, vorbeşte politicos şi roagă-le să te ajute să ajungi la un nivel măcar mediu. Ţine-te de ce spun ele. Fă sport, citeşte, gândeşte-te cât mai puţin la cât de trist/ă eşti :)
Te invit pe http://www.lecturirecenzate.ro/ O să te facă să mai uiţi de ale tale!