| Demetrov a întrebat:

Ok, mi-am dat seama ca sunt un nenorocit de om, lipsit de orice valori etice. Cu timpul mi-am format un caracter jegos si astfel devenind o persoana perfida si lipsita de sentimente si mai ales de compasiune. Nu inteleg de ce am ajuns asa, inca de mic am fost un copil special ( cantam la vioara, luam lectii de pian, ma cultivam foarte mult ) cu timpul am inlocuit treptat fericirea cu ura ( mi-am pus foarte multe intrebari pe seama acestui subiect, degeaba ). Foarte multe persoane mi-au spus ca sunt o persoana cu un potential enorm, dar isi foloseste potentialul intr-un mod gresit. Ranesc aproape zilnic persoane care ma iubesc, am ajuns sa ma bucur de nefericirea lor pe care le-o provocam constient de repercusiuni. Am ajuns sa ma feresc de iubire dupa ultima relatie de lunga durata. La inceput relatia a fost foarte ok, dupa am inceput sa-mi placa sa o vad cum sufera ( am mintit-o foarte mult, o jigneam, nu de putine ori am facut-o de ras pe unde am mers. ) Eu nu pot intelege de ce am atata rautate in mine, constientizez fiecare greseala pe care am facut-o, dar din pacate nu pot sa inlocuiesc ura cu iubire ( am incercat de foarte multe ori, toate posibilitatile ). Pe zi ce trece imi fac ficatul praf cu alcool, medicamente, somn foarte putin ( e lucru mare daca prind 6 ore de somn pe noapte ). Aici vreau sa indrept aceste aspecte ce ma fac un ratat, dar nu stiu pe ce drum sa o apuc. Singurul meu sprijin si confident care imi stie toate problemele este sora mea, parintii sunt mai mult plecati si nu au de unde sti. Momentan performantele mele scolare sunt foarte bune, dar ma tem ca daca continui asa nu am sa intru la ce facultate voiam si nu am sa-mi fac un viitor. Cred ca o cauza o au si parintii mei, cu toate ca mi-au oferit afectiune, un mediu social ridicat, mi-au indeplinit toate mendrele, ei nu au putut sa ma educe ( tata e arhitect, mama e inginer si din acest motiv nu au avut timp pentru a ma educa. ) Am consultat cativa psihologi, nu m-au putut ajuta deloc.

Mai am vreo sansa sa-mi recapat sufletul si mai ales umanitatea? Eu personal mi-am pierdut orice speranta de a ma schimba, am aplicat fiecare sfat primit, din pacate nu au avur efectul dorit. Sper sa nu radeti de mine, sa ma luati peste picior, nu doresc nimanui sa treaca prin ceea ce trec eu, sa traiasca intr-un cosmar fara sfarsit.

4 răspunsuri:
| Donsavas a răspuns:

Pari a fi depresiv. Consulta un psihiatru! Stresul ne îmbolnăvește si uneori avem nevoie de ajutor. Iti vei reveni cu tratament, ai sa vezi.

| PrintesaGumitaa a răspuns:

Incearca la biserica, poate esti posedat.

| ibaal a răspuns:

Daca tot ce ai scris aici este adevarat,admitand ca ai o problema,ai facut deja un pas mare.
Observ ca stii si care-ti sunt problemele.
Mai incearca cu psihologul, dar, puterea sta in tine, in ambitia ta...
Degeaba iti dam noi sfaturi, numai tu te poti schimba!

| Demetrov explică (pentru ibaal):

Iti dai seama ca nu stateam la ora aia sa scriu atat, mersi mult.