Părinții mei mă fac incapabila, proasta ..in toate felurile posibile.sunt de părere ca acesta nu este un comportament normal de parinti.Nu mai suport atâtea critici la adresa mea si a fratelui meu.eu am 18 ani iar el 14.Ne simțim amândoi stresati din cauza a ceea ce ne spun ai noștri.incerc sa ii ignor si sa nu cred ce imi spun, Ce sa fac? Sa vorbesc cu un psiholog? Din cauza ca mă face proasta etc.nu mai am încredere in mine.nu stiu ce sa fac.si mi-a zis chiar azi, tata, ca "veți ajunge amândoi niște cersatorii".nu mi se normal.ne pierdem toată încrederea in noi.Din cauza criticilor, nu mai am chef sa învăț.si am si note foarte proaste..eu,care eram de nota 10 la anumite obiecte, am ajuns sa fiu de nota 5. întrebarea era:"părinții mei sunt normali?".ce sa fac ca sa trec peste? ..sunt o fire cam sensibilă..plus ca vor sa mă țină la postliceala. încă 2, 3 ani lângă ei...nu mai înțeleg nimic.is prea posesivi? of.

Poate sunt prea stresati si vor sa aiba copii model... poti vorbi cu un psiholog.

Du te si tu si ei la un pshiolog. Acest comportament nu este normal.

Ei bine ai dreptate cand spui ca nu este un comportament normal. Dar jignirile si rautatile din partea oricui ar veni trebuie ignorate. Daca vei primi totul cu zambetul pe buze si nu vei acorda importanta, vei capata mai multa incredere. Gandeste`te ca peste saptamani, luni sau chiar ani de zile o sa poti sa le demonstrezi tuturor ca esti capabila sa faci orice si nu esti incompetenta. Gandeste pozitiv..bafta si multa fericite iti doresc:*

Da, sunt prea posesivi si va cer perfectiune. Ceea ce, clar, n-aveti de unde sa le dati. Parintii au tendinta sa ceara copiilor ceea ce ei n-au putut face la varsta potrivita. Explica-le ca va descurajeaza atitudinea pe care o au, criticile nu va ajuta. Spune-le ca din cand in cand ar fi bine sa va sprijine, sa va acorde minimum de incredere si sa traga concluzia abia cand esuati. Ei sunt cei care trebuie sa va fie alaturi neconditionat, sa va ofere imbolduri spre evolutie, nicidecum spre involutie. Daca nu-ti doresti postliceala, spune-le asta! Explica-le ca ai potential mult mai mare, ca vrei sa te autodepasesti si pentru asta ai nevoie de sprijinul lor. Succes

Pleaca de acasa ai 18 ani, angajeaza-te si nu le mai da niciun semn de viata pana o sa vina in genunchi sa iti ceara iertare. Ce parinti incompetenti. Sau suna la protectia copilului sa vezi ce sfaturi iti da dar nu sta cu mainile in san. Chiar daca sunt parintii tai nu merita sa fi calcata in picioare mai ales de ei. Doamne, doamne.

W0w,,,,, Pai ai 18 ani, nu vreau sa te influentez ca esti majora si poti sa faci tot ce vrei, dar parinti tai iti vor binele desi EXAGEREAZA prea mult.Cel mai bine sa ai o realtie stransa cu fratele tau sa counicati in ori ce clipa cand va este greu si de ce nu si o vizita la Pshiolog.Se uita prea mult la tv parinti tai vazand ce se intampla si ca atare masurile pe care le-iau te afecteaza mintal pe tine si pe fratele tau,.Nu uita ai un frate comunica cu el,,,, parerea mea ----Si eu am pariti comunisti-20; 00-e ora de DORMIT x(

Mda aceeasi problema o am si eu cu mama.dar o ignor total,ca sa nu ma cert cu ea ca daca deschid si eu gura,nu prea se termina bine cand ea ma jigneste eu ii spuun tot timpul°Bine Bine cum spui tu, parerea ta, sincer nu prea ma intereseaza°, asa sunt parintii tai si nu ai cum sa ii schimbi. Ignoranta este solutia, si sa te arati indiferenta de parerile pe care ti le marturisesc

Nu te mai stresa cu problema asta si eu am avut o asemena problema...dar daca la dai pe toate la o parte si te concentrezi pe ceaa ce vrei tu sa faci...o sa la demonstrezi ca nu esti cum spun ei. daca pui botul la toate criticiile vei fi din ce in ce mai descurajata

In primul rind ar trebuie sa gasesti care este problema ca parintii tai sunt asa,de ce ei se compoarta asa! Incearca sa gasesti pe cineva in exterior sau cel mai bine iate cu fratele tau, incearca sa iti revii incurajativa unul pe altul, si apucate de invatat din nou! Trebuie sa ei acesta ca o lectie de viata, te inteleg ca e dureros! Nimeni nu i-ar placea ca sa fie numit intr-un fel sau altul si mai ales de parintii lui! te poti adresa si la un psiholog, desigur! Stii ce criticele acestea trebuie sa le faci in asa fel ca ele sa iti dea puteresa invingi tot ce iti sta in cale! Puneti in gind un scop si mergi inainte spre el! Succes!

Nu ne-ai zis motivul pentru care fac asta. În fine, poate ţi-ar prinde bine ca tu şi fratele tău să mergeţi la psiholog.