Cu parere de rau, tu nu poti face nimic ca ei sa constientizeze ca iti fac rau.Nu exista cuvinte care sa-i trezeasca la realitate, ori doar pe moment.Viata e dura, iar tu ai realizat asta inca din copilarie.Consoleaza-te cu gandul ca cel putin sunt sanatosi, te-au crescut in felul lor si nu ai fost abandonat/a.Multe familii sunt pe departe de a fi perfecte in ciuda a ceea ce vor sa arate! Mai ai cativa ani si vei putea fi pe picioarele tale.Incearca sa alegi doar caile drepte si sa faci doar ce e mai bine pentru tine, sa ai capul pe umeri!
Buna! eu aproape am patit acelasi lucru, doarka e diferit, tatal meu sta prin baruri pana la vreo 3 neata si mama sta si face treaba, tata chiar a sarit la gatul mamei, dar acum totul e bine, iti sugerez sa cazi in genunchi in fata lor si sa incepi a plange spunand ca te distrug si la nu ii poti tine langa sufletul tau
Imi pare rau pentru situatia ta...incearca sa plangi, cred ca sigur o sa reusesti, spune-i tatei sa vina acasa la mama sau invers si cand sunt amandoi defata spui plangand:"va rog, va rog, daca continuati asa imi distrugeti viata, va rog sa va impacati, faceti-mi o surpriza de Paste, e o zi sfanta, sunt sigura ca niciunul din voi nu vrea ca unica lor fiica sa sufere pentru certurile familiei...(pangi in continuare). eu de aici nu prea am ce face, nu pot decat sa-ti urez SUCCES!
Saracuta de tine.Imi pare foarte rau. Incerca macar Sambata si Duminica sa scapi si sa dormi la o colega ca sa nu mai vezi certurile bataile etc.Singurul lucru care mi-a venit in gand este sa vorbesti cu ei sa le spui ce simti alceva nu stiu.Imi pare foarte foarte rau pentru tine este tregic ca un copil sa treaca de mic prin asta.Iti urez multa fericire si sanatate. SUCCES!