Peste putina vreme fac 20 de ani. La ce schimbari ar trebui sa ma astept pana la 25 de exemplu? Se mai modifica asa de radical viata de la varsta asta ca in adolescenta? De asemenea, parintii mei inca au momente in care ma considera "adolescent" ( in sensul ca nu prea pot chiar sa fac orice fara sa fie uneori cat de cat "speriati" - de ex daca merg la mare, inca le e frica ca poate sunt inconstient si ma bag in mare departe, la fel si cu condusul, masina mea prinzand totusi cam 220km/h ). Cand ar trebui sa ma astept sa fiu clasificat complet ca "adult", si nu asa intr-o perioada "de tranzitie"?

Tu de peste 5 ani esti ilustrarea actiunilor tale din prezent. Ce faci si ce gandesti acum, va determina versiunea aia de peste 5 ani.
Nu exista o varsta la care sa te poti numi pe deplin adult, unii nu se maturizeaza niciodata, sa speram ca nu e cazul tau. E bine si recomandat sa tii viu copilul din tine toata viata, dar sa-l eliberezi doar cand vrei si e cazul, in rest sa fii capabil de a fi adult.
Probabil ca acest comportament al parintilor tai te poate afecta, insa nu ar trebui sa permiti. E normal sa fie ingrijorati, dar sa nu iti induca ideea cumva in cap cum ca ai fi incapabil, neputincios.

Deci nu exista o varsta anume, te maturizezi in functie de mai multi factori, precum dificultatea vietii, evenimente cu un impact puternic, necesitatea, experienta etc.

Să nu te aștepți ca să vină schimbări de la sine în atitudinea părinților, doar datorită faptului că ai o anumită vârstă.
Ce face un om de la 20 la 25 de ani?
Termină studiile, sau le începe și apoi le termină.
Apoi se decide să facă ceva cu viața lui, să întemeieze o familie. Aceasta este o decizie de adult iar trecerea de la adolescent la adult se face în acest proces. de decizie, de acțiune.
Apoi se decide să aibă urmași și procedează în consecință, până când este încă cu un corp tânăr, ca să transmită la urmași niște gene bune.
Apoi se decide asupra unei atitudini de bază asupra vieții, care poate fi un ideal atașat unei religii sau a unui ideal personal care îl determină să aibă un plan de viață pe termen lung, un scop major.
Cam toate astea se pot realiza între 20 și 25 de ani, cu viteză mai mică sau mai mare, de la 80 la 220 km pe oră.

De acum ar trebui sa te gândești la ce vrei de la viață, care îți sunt prioritățile. E cea mai importanta etapa. La 30, vei înțelege.
Cât despre părinți. Ei vor fi părinți în continuare și își vor face griji de fiecare data, chiar și atunci când și tu vei deveni, la randul, tau părinte.
Dacă nu faci lucrurile la timpul potrivit, ori nu te vei mai întâlni cu ele niciodată, ori nu le vei mai simți la fel.

Atata timp cat ai parinti in viata, vei fi copil (indiferent de varsta), insa nu la mentalitate. Totul tine de atitudine si de mentalitate. Si tu daca vei avea copii si la 30 de ani o sa le spui sa aiba grija la condus, la mare si la altele. De ce? pentru ca iti pasa de ei. Asa e si cu varsta, cu parintii, cu dragostea...etc. Adult=responsabilitate si bun-simt