Prudent - PRUDÉNT, -Ă, prudenţi, -te, adj. Care se fereşte de tot ce ar putea să-i producă un neajuns, să-l primejduiască; prevăzător, circumspect, precaut. – Din fr. prudent, lat. prudens, -ntis. Prudent ≠ imprudent PRUDÉNT adj. atent, circumspect, grijuliu, precaut, prevăzător, vigilent, (reg.) grijitor, (înv.) grijnic, priveghetor, vegheat, (fig.) neadormit, treaz. (Om ~.) prudént adj. m., pl. prudénţi; f. sg. prudéntă, pl. prudénte PRUDÉN//T ~tă (~ţi, ~te) Care prevede eventualele consecinţe, orientându-se bine în mediul înconjurător; care acţionează luând toate măsurile de precauţie; prevăzător; precaut; circumspect. /
adreutza întreabă:
Elenastoica9 întreabă: