Povestiti-mi cum au fost anii vostri de liceu? Cum a fost fiecare an in parte? V-ati maturizat, v-ati distrat, ati intalnit prima dragoste? Ce "nebunii" ati facut? V-ati facut prieteni pe viața? Vreau cat mai multe detalii, va rog. : *

Primul an a fost cat de cat ok. Dupa ce am terminat scoala, eram nerabdator sa incep aceasta noua etapa, sa vad cum e si alta lume Am avut decat un fost coleg de scoala cu care vorbeam si stateam in banca. Primele zile de liceu au fost cumplite, mai ales cand aveam ore de matematica, fizica sau chimie. Nu stiam absolut nimic. Chiar daca am avut medie mare la scoala de la care am venit, nivelul era slab, astfel ca la liceu mi-a venit foarte greu. Au trecut zilele astea, am inceput sa ma acomodez cu colegii dupa 2-3 luni, am inceput sa ma si imprietenesc cu unii. Totul a mers bine. Prin primavara am tras o spaima pentru ca era sa moara un coleg in fata noastra, ma rog, nu mai intru in detalii. Am inceput sa fac si absente, m-a rezolvat maica-mea cu o scutire in semestrul 2. Diriginta mea care era si profesoara de matematica si-a dezvoltat o antipatie fata de mine inca din primul an. Altceva ce mai faceam, jucam table cu profesorul de romana si cam atat notabil in clasa a 9-a. Aa si am facut marea greseala sa o trimit pe maica-mea la o sedinta. Nu mi-a mai trebuit. Sfatuiesc aici, public, pe oricine: Nu va trimiteti parintii la sedinte decat daca sunteti premianti! A trecut primul an, unul foarte greu pentru mine, am incheiat cu media 8.50, dezastru pentru parintii mei care erau obisnuiti de la scoala cu medii de peste 9.85. Mi-a incheiat 4 pe semestrul doi la informatica si 5 media generala, de asemenea o tragedie. Logica, informatica, chimia, fizica si matematica mi-au facut zile fripte in clasa a 9-a. Zilele si orele sa stii ca trec foarte greu, mai ales in primul an de liceu, noroc de telefonul meu inteligent si de agentia de pariuri la 5 minute de mers de liceu, altfel nu stiu ce m-as fi facut. De distrat nu prea m-am distrat cine stie ce, nu eram intr-atat de prieteni intre noi.
In clasa a 10-a a fost destul de aiurea. Parca majoritatea baietilor innebunisera, acest lucru generand si conflicte intre noi. Mediile erau aceleasi pentru mine, nu puteam sa progresez la materiile la care aveam lipsuri inca din scoala generala, iar antipatia profesoarei mele de matematica a devenit din ce in ce mai "intensa". In semestrul al doilea am chiulit la greu, am facut "combinatii" cu un coleg cu scutiri false, de abia am scapat de exmatriculare. Cu toate acestea, tot am avut 30 de absente la final de an. A sunat-o diriginta pe maica-mea si de aici a inceput beleaua. Profesoara de franceza, alta nenorocita, femeie tanara la 27 de ani, neatenta din fire, mereu pusa pe ironii, respectul fata de elevi nefiind punctul ei forte, mi-a incheiat in loc de 9 cat meritam, avand in vedere notele pe care le aveam, 5. Am fost la ea sa rezolv si eu ca doar suntem oameni si cand colo, nici nu mi-am dat seama si s-a pomenit ea impreuna cu diriginta sa-mi faca morala. "Ia uite ma chiar cele mai proaste femei din scoala asta s-au gasit sa ma certe pe mine acum" mi-am spus in gand. Pana la urma a mers maica-mea a 2-a zi cu o sacosa plina cu "atentii" si a imbunat-o pe diriginta, determinand-o sa imi motiveze absentele. A 2-a zi chiar au curs laudele la adresa mea.
Clasa a 11-a a fost, dupa parerea mea, cea mai grea. Chiar daca mai chiuleam eu de la ore sa vad meciuri de tenis si nu eram cel mai eminent elev (sa nu intelegi, totusi, ca eram vreun prost), m-am descurcat cat de cat. Dirigintei mele care nu ma suporta i s-a alaturat si profesoara de romana nou-venita. Ambele doua nenorocite de care nu-mi amintesc cu placere si pe care nu le salut pe strada. Nu sunt absurd, insa ce mi-au facut ele si profesoara de franceza e de neuitat. Nu intru in prea multe detalii pentru ca n-are rost. Profesoara de franceza, slava Domnului, a ramas gravida si a plecat. Odata cu "suplinitoarea", a inceput si spectacolul, orele erau adevarate show-uri. Am inceput sa ma imprietenesc din ce in ce mai mult cu colegii, mai ieseam pe la un fotbal, mai radeam, ne mai certam. In clasa a 11-a am inceput sa ne punem si porecle (zici ca eram copii mici). Pe langa asta, colegii mei aveau obiceiul idiot de a sufla hartii prin pixuri. Stii tu, jocurile alea idioate pe care le faceam in clasele 1-4... Ma rog, evenimente neplacute nu au mai fost, am inceput sa ma intovarasesc cu unii colegi, aceasta intovarasire insemnand mai mult decat o prietenie (ieseam pe afara, mergeam in multe locuri, vorbeam foarte mult pe facebook, jucam jocuri, etc.). Am terminat si clasa asta nenorocita. Norocul meu mare a fost ca am avut 2 profesoare foarte de treaba la fizica si la chimie, altfel, daca s-ar fi luat pe corect, n-as fi promovat niciodata. Punctele mele forte au fost, dintotdeauna, limbile straine, limba romana, istoria si geografia.
Clasa a 12-a a fost cea mai lejera. Incepand cu luna octombrie m-am operat, deci primul semestru a fost pierdut pentru mine. Nu m-a suparat deloc chestia asta. Al 2-lea a fost si mai lejer decat primul. Incepusem sa ma imprietenesc foarte bine cu foarte multi colegi. Mergeam impreuna la tenis, la fotbal, la pariuri, ne imprumutam bani, ne strangeam la FIFA, ne plimbam cu masinile, ieseam seara la o samanta, etc. etc. Clasa a 12-a a fost si cea mai amuzanta, a fost anul de care imi aduc aminte cu cea mai mare placere. Nu are rost sa-ti povestesc glumele pe care le faceam noi, pentru ca nefiind acolo, nu ti se vor parea deloc amuzante. Notele mele au crescut, iar profesorii ne-au lasat mai lejer, avand in vedere ca venea BAC-ul. Pentru BAC am invatat cu 3 luni inainte, iar in ultima luna intens. La matematica daca-mi dadeai o varianta prin iarna, rar de tot se nimerea sa stiu sa fac un singur exercitiu. La biologie la fel. Ajutat de unii colegi (care imi si verifica ocazional contul de TPU si pe care ii salut ), am progresat foarte mult si am reusit sa iau examenul cu media 8. La banchet, din pacate, nu m-am dus, insa la absolvire a fost foarte frumos. Acum am intrat majoritatea la facultate. Am pastrat legatura. Ne intelegem foarte bine. Pot spune ca m-am maturizat foarte mult. Prima dragoste n-am intalnit-o desi aveam unele colege care aratau beton. Mi-am facut prieteni pe viata, pot spune ca sunt in numar de 5-6. In prezent, sunt student la istorie si sper sa devin profesor. Mi-am promis mie insumi ca n-o sa repet greselile facute de profesoarele mele si n-o sa fac niciun elev sa se simta prost, sa se simta umilit sau incomod. In fine, sper ca te-a multumit raspunsul meu. Sunt multe chestii pe care le-am omis pentru ca nu mi le amintesc la momentul actual. Anii de liceu sa stii ca sunt cei mai frumosi.