FRATII JDERI-REZUMAT
Trilogia „Fraţii Jderi"
este alcătuită din romanele „Ucenicia lui Ionuţ" (1935),,,Izvorul-alb"(1936) şi,, Oamenii Măriei sale"(1942).Aceasta evocă epoca domniei lui Ştefan cel Mare între anii 1469 şi 1475, fiind considerată o epopee, un amplu poem epic care povesteşte fapteeroice, împletind datele istorice cu produsele ficţiunii şi ale legendei.
Primul volum
se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, undemultimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Atmosfera este de multumire siechilibru. Tara are drumuri asezate, dregatorii, proprietatile sunt asigurate prin danii siurice. In centrul cartii sta familia comisului Manole Par-Negru, ai carei fii au indeletniciridintre cele mai diferite. În acest moment intră în scenă Ionuţ Jder care vesteste ca alaiul domnesc se apropie şiNechifor Căliman. Din povestea bătrânului staroste, plină de umor, aflăm despre războiul luiŞtefan „cu această ţară fără rânduială", unde poruncesc „mulţi stăpâni". Tot acum seconturează vechiul conflict domnitor-boieri. Facem apoi cunoştinţă cu
familia lui Manole - Păr Negru
al cărui feciori sunt cu toţii închinaţi slujbei domneşti: Simion-comis şi el; Nicoară - călugăr care sub anteriul monahalpoartă arme; Cristea al doilea comis aflat sub influenţa frumoasei sale sotii Candachia, Damian-neguţător la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului" peste hotare, Ionuţ - mezinulcare este chemat tot in acea zi în slujba domnească. Intrand in slujba coconului domnesc, Jder cel mititel si Alexandrel-Voda incep sa secunoasca, povestindu-si diverse lucruri. Micul voievod ii marturiseste lui Ionut l-a luat sub aripasa ca pe un prieten si doreste sa-i marturiseasca " o taina de dragoste" dar nu inainte de a selega o" fratie de cruce" intre ei.Intriga se învârteşte, mai ales în jurul tentativei nereuşite a lui Gogolea Pogonat de a-l răpi peCatalan, armăsarul domnesc care are însuşiri magice deoarece in el este concentrată putereavoievodului.Arhimandritul Amfilohie şi părintele Timotei sunt dascăli vestiţi de la care Ionuţ are multe de învăţat. Candoarea tânărului erou -Ionut Par-Negru-este reliefată mereu de către Nechifor Căliman, care îl numeşte „mânz". Tânărul cunoaşte şi prima criză erotică. Dragostea pentru jupîniţa Nasta, de la Ionăşeni, îl determină să trădeze frăţia de cruce cu Alexăndrel-Vodă - fiuldomnitorului. Are prilejul să-şi treacă examenul de oştean adevărat, prin lupta vitejească cuduşmanii lui Vodă, salvând viaţa fiului domnesc. Ionuţ dovedeşte că este format ca oştean întimpul luptei contra tătarilor când îl ajută pe Simion să captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi, cum se întâmpla frecvent în acele vremi, are loc o ieşire în pradă a tătarilor în urma căreiacade în robie jupâniţa Nasta - prima dragoste a lui Ionuţ. Evadarea necugetată din cadrul familial este până la urmă pentru Ionuţ o călătoriecognitivă(cunoscuta) - temă epopeică(se refera la fapte de eroism) şi ea în roman. Aflând că jupâniţa Nasta a fost vândută unui serai, Ionuţ se duce de unul singur s-o smulga din mâinileturcilor chiar in cetatea lor bine apărată. Dar jupâniţa, pentru care a fost întreprinsă întreagaacţiune eroică nu se mai află printre cei vii, deoarece preferase să se arunce din vapor în apădecât să cadă în mâna turcilor
Мариус întreabă: