Suedia (suedeză Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Öland ş.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest şi Marea Baltică la est. Are o suprafaţă de 449.964 km². Capitala Suediei este Stockholm.Suedia (suedeză Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Öland ş.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest şi Marea Baltică la est. Are o suprafaţă de 449.964 km². Capitala Suediei este Stockholm. (daca asta te intereseaza)
Si da. Cercul polar trece prin suedia si finlanda
Forma de guvernământ: monarhie constituţională
Suprafaţa: 449 964 km²
Populaţia: 8 878 085 locuitori
Limba de stat: suedeza
Religie: evanghelişti luterani (94%); romano-catolici.
Capitala: Stockholm
Moneda: Coroana suedeza (SEK)
Ziua naţionala: 30 aprilie (ziua de naştere a regelui); 6 iunie (Ziua Drapelului)
Fus orar: GMT +1
Domeniu Internet:.se;.eu (codul.eu aparţine Uniunii Europene, din care Suedia face parte)
Prefix telefonic: 00 46
Aşezare geografică
Suedia este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Oland ş.a.).
Vecini
La nord-vest, Norvegia - pe o lungime de 1619 km; la nord-est, Finlanda - pe o lungime de 586 km; la sud-vest, Marea Nordului; la sud-est, Marea Baltica si strâmtorile daneze.
Relief
Relief predominant de platou şi de câmpie, cu următoarele particularităţi: în vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebinekajse: (alt. 2111 m). Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).
Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic.
În partea sudică a ţării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podişul Smaland (alt. 377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje asemănătoare Danemarcei învecinate.
Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a ţării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vanern, (5585 km2), Vattern (1899 km2)şi Malaren (1140 km2).
Zonele mlăştinoase acoperă peste 10% din suprafaţa ţării.
Climă
Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, şi mai blândă în partea sudică, unde influenţa marină este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).
GulfStream, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprimă Suediei un climat mai blând decât cel al altor regiuni situate tot în îndepărtatul nord.
Stockholm, capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în iulie beneficiază de o temperatură medie de +18° C.
Iarna, temperatura medie se situează uşor sub zero, iar căderile de zăpadă sunt moderate.
Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi si friguroase.
În iunie si iulie soarele nu apune niciodată.
Turism
Stockholm, capitala Suediei, este situată de o parte şi de alta a strâmtorii Norrstrom, care leagă lacul Malaren de Marea Baltică şi pe câteva insule ale lacului Malaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu mai puţin de 50 de poduri.
Lacul Malaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul ţării.
Mişcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălţat pământurile despărţind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren.
Între lac şi mare se formează un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior şi obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat.
Aşa a apărut oraşul Stockholm la zona de contact dintre mare şi uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) şi strategic (constituind un obstacol în calea piraţilor care urmăreau şi prădau corăbiile negustoreşti).
Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vitală.
Stockholm este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii.
Monumente
Biserica cavalerilor (secolul al XIII) în care se află mormintele regilor Suediei;
Biserica Sf. Nicolae (secolul al XIII-lea)
Casa nobililor (Riddarhuset) (secolul al XVII-lea)
Palatul regal (secolul al XVII-lea)
Biblioteca reagală
Muzee, aproximativ 70 de muzee, cu peste 9 milioane de vizitatori pe an
Muzeul naţional
Muzeul de artă, cuprinde cea mai mare colecţie de lucrări de artă a Suediei (16 000 picturi si 30 000 obiecte de artă artizanală).
Muzeul de artă modernă - cuprinde lucrări ale unor artişti celebri, precum Picasso sau Salvador Dali.
Muzeul etnografic în aer liber, Skansen, situat în parcul Skansen.
Teatre
Teatrul Dramatic Regal, unul dintre cele mai cunoscute teatre din Europa.
Teatrul Regal al Suediei
Festivaluri anuale
Festivalul de Jazz din Stockholm - este unul dintre cele mai vechi festivaluri din Suedia şi are loc la Skeppsholmen în fiecare an, în august.
Stockholm Pride este cel mai mare eveniment de acest fel din ţările nordice şi are loc în ultima săptîmână din iulie a fiecărui an. Se încheie întotdeauna cu o paradă, iar în anul 2006 s-a înregistrat o participare de 30 mii de oameni care au alcătuit parada, şi aproape 350 de mii de spectatori.
Gastronomie
O specialitate culinară suedeză este kåldolmar, asemănătoare cu sarmalele româneşti, din carne de porc şi frunze de varză. Mâncare tipică pentru zona est mediteraneană, sarmalele au fost aduse în Suedia în secolul al XVIII-lea de către armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani în exil pe teritoriul Moldovei de astăzi (oraşul Tighina). Pentru prima oară au fost menţionate într-o carte de bucate scrisă de Cajsa Warg în 1755. Atunci erau încă făcute cu foi de viţă, care au fost repede înlocuite cu foi de varză, acestea fiind mult mai uşor de găsit în Scandinavia.