| dany7 a întrebat:

SAll. care stie de unde pot gasi comentariu la Calin file de poveste( sau sa-mi spuneti ce trebuie sa contina un comentariu) va rog mult

5 răspunsuri:
| LdyD a răspuns:

Cum adica "comentariu"? probabil "povestire".fii mai explicit :d

| dany7 explică:

Da... la raspunsul da de GoldwinNn tu crezi ca profa crede ca fac eu asta?
laughing))

| pufosenieadorabila a răspuns:

Comentariu literar:
La baza acestei poezii sta un vechi mit si anume al Zburatorului prin care acesta este descris ca o fiinta misterioasa care intra pe geam in camera tinerelor fete si le face sa simta primii fiori ai dragostei. Ion Heliade Radulescu descrie acest mit al Zburatorului in poezia intitulata "Zburatorul" dar tema o intalnim la aproape toti scriitorii pasoptisti (1968). La baza acestei poezii sta basmul "Calin Nebunul" si cuprinde opt parti (fragmente) iar partea din manual este cea de-a opta (ultima).
Fragmentul cuprinde trei parti:
1. In prima parte este realizat un pastel de o frumusete nemaiintalnita in literatura romana care cuprinde:
-imagini vizuale:"iarba pare adormita", "codrii de arama", "padure de argint",
"flori albastre";
-imagini olfactive si cromatice:"paduri de argint", "vazduhul tamaiet", "flori albastre", "bulgari fluizi", "flori de miere pline", "fluturi albastri".
In realizarea acestui pastel inedit Eminescu foloseste numeroase figuri de stil:
-epitete:"codri de arama", "paduri de argint";
-personificari:"pietre licurind", "flori metalic", "talasanul pravalatic";
-comparatii:"fata rosie ca marul", "bazait ca de albine".
2. A doua parte a poeziei cuprinde nunta imparateasca, desfasurarea ei, obiceiurile si descrierea codrului in care are loc.
Cu toate ca este o nunta imparateasca recunoastem in ea prezentarea traditiilor unei nunti taranesti.
Nunta imparateasca se desfasoara langa un lac, langa codru. Lacul este unul dintre tipicele creatii eminesciene asa cum este si codrul. Participarea invitatilor la aceasta nunta aminteste de atmosfera basmului din care s-a inspirat si anume "Calin Nebunul". Participantii la nunta sunt "imparati si imparatese", "feti frumosi cu par de aur", "sagalnicul pepelea" iar socrul mare, craiul reprezinta peronajul caruia i se da importanta, fiind inconjurat "de pagi".
In centrul atentiei sunt mireasa care este prezentata printr-o paleta de epitete, sugeranu-i cele mai alese calitati: gingasia, delicatetea, frumusetea morala si fizica ("gingasia miresei", "fata-i rosie ca marul copt", "fericirea ochii umezi", "par de aur", "flori albastre"). Prin aceste epitete, comparatii si personificari Eminescu subliniaza cele mai nobile trasaturi sufletesti si anume prin culorea alba (inocenta "par de aur", frumusetea fizica in gradul cel mai inalt, norocul si apartenenta sociala "o stea in frunte" si fericirea).
Mirele este prezentat mai putin sub aspect fizic, el este tot un fiu de imparat cu un suflet curat si nobil.
La fel si in folclorul roman "nunul mare" = "mandrul soare", "nuna" = "mandra luna". El este intalnit si in balada populara "Miorita" din care Eminescu a imprumutat numeroase elemente. La aceasta nunta cu fete de imparati canta viorile exact ca la o nunta unde jocul polpular si muzica populara reprezinta vitalitatea omului simplu din popor. Intalnim comuniunea omului cu natura, legatura indestructibila in conceptia populara intalnita in toate speciile apartinand gen (ex.:doina, balada, bocet).
3. Cea de-a treia parte (sau ultima) constituie nunta gazelor pornita alaturi de nunta imparateasca in acelasi cadru feric.
Daca la nunta imparateasca personajele sunt "imparati si feti frumosi", la nunta gazelor participa numerose insecte: albine care nu sunt foarte harnice, "cariul care-i mester faur", "purici cu potcoave de otel", "un bondar rotund in pantec", lacuste, fluturi, tantari, gandacei, carbusi si greieri.
Atentie este concentrata si aici asupra mirelui si miresei care sunt alesi fiind cei mai frumosi:"mireasa Viorica", "mirele un fluture" care au semnificatie reprezentand insecta care zboara din floare-n floare si a ales-o pe cea mai frumoasa.
La fel ca si prima nunta si aceasta respecta traditiile populare pentru ca toate insectele participante au rolul bine stabilit.
Aceasta poezie cinstituie una dintre cele mai frumoase poeme eminesciene in care DESCRIEREA ocupa un loc primordial fiind realizata prin aproape toate figurile de stil existente, masura fiind egala cu 15-16 silabe, ritmul este trohaic iar rima este imperecheata si incrucisata.

| pufosenieadorabila a răspuns:

Funda ?