Sall
va rog imi dati un sit cu compunerii
imi treuie o compunere cu titlul „Copilaria mea"

Copilaria mea

Ce pot spune oare despre copilaria mea…? A fost si inca mai este una dintre cele mai pretuite comori pe care nimeni nu ti-o poate lua din sufletul tau in care infloreste din ce in ce mai mult.Copilaria mea este cel mai important lucru pe care l-am primit in aceasta viata.Ma gandesc cum sa mi-o traiesc din plin, sa o impart cu pritenii si cu toata natura care imi poate oferi adevarate jocuri felurite.
Nu voi sta in fata ecranului luminos al calculatorului sa ma joc, ma voi duce afara si voi dsescoperi minunile ce ma poarta spre lumea viselor reale.Aici pot redescoperi ce este copilaria fara sa ma gandescla sfarsitul ei.In cele din urma sfarsitul ei va veni:sufletul se va maturiza,zambetul de pe fata noastra va pieri.Dar de ce sa vorbesc de ce va fi? Eu ma gandesc la prezent, la fericirea ce este in sufletul meu, la prietenii mei care ma asteapta afara sa ne jucam.Astept sa vina dimineata sa ies la joc,sa uit de scoala,de invatat, de griji, de tot ce ne poarta cu gandul la lumea de maine.Clipa aceasta nu o voi mai intalni niciodata in aceasta viata, in alta zi.Cand oare am creat atatea jocuri de care ne bucuram acum.Chiar daca am foarte putini ani de viata am invatat sa ma bucur dinadis de frumusetea lucrurilor care ma inconjuara.
Acum copiii nu se mai bucura de copilarie. Locuiesc in orase aglomerate si poluate. Poate daca se nasteau si ei intr-un sat cu flori si parfumuri,copaci si verdele nesfarsit,veselie si gingasie, si-ar fi gasit si ei fericirea sufleteasca.M-am nascut intr-un sat magic, iar in fiecare zi descopeream ceva nou.Am cei mai minunati prieteni din lume.Povestile au o vraja necunoscuta in linistea infernala. Exista insa o poveste pe cat de fumos va povestesc pe atat de magica este ea. Povestea satului este una fericita
si gingasa.
Era de mult,pe meleagurile de odinioara,o floare atat de viu colorata si frumoasa,dar aceasta floare era trista pentru ca nu avea prieteni,dar intr-o zi,cand razele soarelui cadeau pe fata galbena a flori facand-o sa se simta macar o clipa fericita, crescu langa ea un bujor rosu ca focul, catifelat si gingas.La inceput si el a fost trist ca nu avea o prietena, dar o zana asa de buna la dus in padurea celor o mie de minuni.acum are o prietena cu care poate sa se joace.Asa este si cu un copil:are nevoie de prieteni pentru a gasi veselia, de spijin pentru a o cauta si de indrumare pentru a se gandi la aceasta idee stralucita.
Funda?! Macar ca am scris atat.

Ew vreau funda. Dupa ce ca am scris atat.

Peii asta i de pe net) toti colegii mei si-o facut-o dar las ca iti daw