ajutati-ma va rog sa realizez un proiect la limba romana pe tema "rolul cartii si al internetului in procesul de informare". am cautat pe net dar nu prea am gasit,. pentru o informatie buna dau fundita.mersi.

Frate...noi nu=ti facem temele aici da?

Salut.ce coincidenta.eu tot a,m de realizat acest proiect...
proiectul meu arata in feluy urmator:
Ce ste internetul?
Internet-ul reprezinta mai mult decta o retea uriasa de calculatoare . El constituie o retea de retele (comerciale , militare , academice , universitare , educationale etc. ), fiind, in plus , un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse -baze de date , biblioteci- dar si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico-sociale
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informaţii de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărţi, aşa-numite audiobooks, muzică şi multe altele.
Internetul este mai mult decit o suma de conecsiuni, desigur nimeni nu a prevazut cum aceasta trecere de la o retea militara la una publica si comerciala ne va afecta felul in care gindim despre informatie si comunicara.
Internetul stimuleaza creierul mai mult decat cititul unei carti
Lectura
Lectura reprezintă un fenomen, deopotrivă social şi psihologic, atingând categorii diverse ale populaţiei, cu niveluri diferite de posibilităţi şi pregătire profesională, de cultură. În orice caz, lectura înseamnă, în primul rând, un proces de comunicare: „toate sensurile termenului de lectură includ semnificaţia de transmitere şi comunicare".
Lectură (lat. Lectura = „citire")este cea care învolburează, îmbogăţeşte, recreează opera literară.
Pericolele Internetului si tineretul
Internetul este un depozit imens de informatie, cei care navigheaza in Internet au acces necenzurat la aceasta informatie. Este un fapt pozitiv sau nu?
Circula numeroase povesti "de groaza" referitoare la ceea ce se gaseste in Internet (sit-uri porno, sataniste, grupuri de discutii pe teme "nepotrivite", etc.), la infractiunile care se pot realiza prin Internet (utilizarea de card-uri furate, spargerea de servere protejate, etc.), la posibilitatea de aparitie a unor manifestari ale unor boli de tip psihiatric cu manifestari legate de utilizarea calculatorului sau a navigarii pe Web.
Nu este mai simplu sa evitam astfel de probleme ne permitand accesul tinerilor la Internet? La scara istoriei la inceput informatia s-a transmis din om in om. Evident nivelul de raspandire era limitat la nivel familial, maxim tribal. Fiecare noua tehnologie de comunicatie a largit aria de acces a informatiei. Deocamdata Internetul reprezinta nivelul maxim la care s-a ajuns, un mijloc prin care accesul la informatie transcede granitele de toate tipurile. Eliminand Internetul ramane nivelul anterior (in fond si televiziunea bate destul de departe, discutiile referitoare la ceea ce este acceptabil sau nu pentru a fi difuzat sunt inca deschise), eliminand si nivelul anterior ne putem propune sa ne intoarcem la o stare in timp. Unde este nivelul acceptabil?
Nu ar fi mai simplu sa evitam astfel de probleme reintronand analfabetismul? In fond exista si carti si reviste porno, sataniste, cu un continut "nepotrivit". Daca toate aceste rele vin din afara nu ar fi mai bine sa inchidem granitele in ambele sensuri? Intamplator unii dintre noi am fost "protejati" ani de zile impotriva accesului la informatii "nepotrivite" (ma refer la cei mai in varsta, tinerii erau prea tineri sa bage de seama, ca sunt protejati). Sa cream din nou o patura care are dreptul sa stie ce se intampla in lume si care sa filtreze informatia catre "prostime"?
In privinta posibilitatilor de aparitie a unor manifestari de tip boala, ele apar la persoane care daca nu ar fi avut manifestarile respective in legatura cu calculatoarele le-ar fi avut in legatura cu alte fenomene. Cu alte cuvinte nu sunt induse de calculatoare sau Internet ci reprezinta un mod de manifestare pentru persoane care au oricum probleme psihice.
Sa ne imaginam ca am aduna acum la un loc toate cartile existente in lume. Este bine sau rau sa dam acces unui tanar la toate aceste carti? Se pot imagina diferite scenarii. Unul dintre ele este ca tanarul respectiv s-ar bloca pe primul raft fara sa realizeze ca nu are timp sa citeasca toate cartile si fara sa stie ca limitandu-se la primul raft rateaza capodopere importante. In alt scenariu tanarul se intalneste numai cu carti de oceanografie in timp ce pe el il intereseaza istoria antica. Numarul de scenarii negative se poate dezvolta in continuare. Dar un scenariu in care, in loc sa se repeada la rafturi tanarul o sa consulte catalogul unde pentru fiecare carte este mentionat atat titlu si autorul cat si domeniul si biblioteca din care provine iar in plus va avea si discernamantul sa selecteze ceea ce ii este util pentru dezvoltarea sa intelectuala, nu suna mai bine? Este bine sau nu sa lasam pe tineri in biblioteci?
Cred ca raspunsul se rezuma la o problema de educatie. Daca interesul tinerilor va fi orientat catre informatii "nepotrivite" atunci oriunde or sa se duca vor cauta acest tip de informatie. Daca vor avea discernamant, daca li se va cultiva gustul pentru altceva, atunci vor cauta acel altceva. Nu Internetul este "vinovat" ca in el este continuta informatie "nepotrivita", nici macar cei care o publica nu sunt complet vinovati (scopul lor este sa faca bani, si atat timp cat nu exista un mecanism legal prin care sa li se interzica publicarea unor astfel de informatii, ei sunt in deplinaPericolele Internetului si tineretul
Internetul este un depozit imens de informatie, cei care navigheaza in Internet au acces necenzurat la aceasta informatie. Este un fapt pozitiv sau nu?
Circula numeroase povesti "de groaza" referitoare la ceea ce se gaseste in Internet (sit-uri porno, sataniste, grupuri de discutii pe teme "nepotrivite", etc.), la infractiunile care se pot realiza prin Internet (utilizarea de card-uri furate, spargerea de servere protejate, etc.), la posibilitatea de aparitie a unor manifestari ale unor boli de tip psihiatric cu manifestari legate de utilizarea calculatorului sau a navigarii pe Web.
Nu este mai simplu sa evitam astfel de probleme ne permitand accesul tinerilor la Internet? La scara istoriei la inceput informatia s-a transmis din om in om. Evident nivelul de raspandire era limitat la nivel familial, maxim tribal. Fiecare noua tehnologie de comunicatie a largit aria de acces a informatiei. Deocamdata Internetul reprezinta nivelul maxim la care s-a ajuns, un mijloc prin care accesul la informatie transcede granitele de toate tipurile. Eliminand Internetul ramane nivelul anterior (in fond si televiziunea bate destul de departe, discutiile referitoare la ceea ce este acceptabil sau nu pentru a fi difuzat sunt inca deschise), eliminand si nivelul anterior ne putem propune sa ne intoarcem la o stare in timp. Unde este nivelul acceptabil?
Nu ar fi mai simplu sa evitam astfel de probleme reintronand analfabetismul? In fond exista si carti si reviste porno, sataniste, cu un continut "nepotrivit". Daca toate aceste rele vin din afara nu ar fi mai bine sa inchidem granitele in ambele sensuri? Intamplator unii dintre noi am fost "protejati" ani de zile impotriva accesului la informatii "nepotrivite" (ma refer la cei mai in varsta, tinerii erau prea tineri sa bage de seama, ca sunt protejati). Sa cream din nou o patura care are dreptul sa stie ce se intampla in lume si care sa filtreze informatia catre "prostime"?
In privinta posibilitatilor de aparitie a unor manifestari de tip boala, ele apar la persoane care daca nu ar fi avut manifestarile respective in legatura cu calculatoarele le-ar fi avut in legatura cu alte fenomene. Cu alte cuvinte nu sunt induse de calculatoare sau Internet ci reprezinta un mod de manifestare pentru persoane care au oricum probleme psihice.
Sa ne imaginam ca am aduna acum la un loc toate cartile existente in lume. Este bine sau rau sa dam acces unui tanar la toate aceste carti? Se pot imagina diferite scenarii. Unul dintre ele este ca tanarul respectiv s-ar bloca pe primul raft fara sa realizeze ca nu are timp sa citeasca toate cartile si fara sa stie ca limitandu-se la primul raft rateaza capodopere importante. In alt scenariu tanarul se intalneste numai cu carti de oceanografie in timp ce pe el il intereseaza istoria antica. Numarul de scenarii negative se poate dezvolta in continuare. Dar un scenariu in care, in loc sa se repeada la rafturi tanarul o sa consulte catalogul unde pentru fiecare carte este mentionat atat titlu si autorul cat si domeniul si biblioteca din care provine iar in plus va avea si discernamantul sa selecteze ceea ce ii este util pentru dezvoltarea sa intelectuala, nu suna mai bine? Este bine sau Pericolele Internetului si tineretul
Internetul este un depozit imens de informatie, cei care navigheaza in Internet au acces necenzurat la aceasta informatie. Este un fapt pozitiv sau nu?
Circula numeroase povesti "de groaza" referitoare la ceea ce se gaseste in Internet (sit-uri porno, sataniste, grupuri de discutii pe teme "nepotrivite", etc.), la infractiunile care se pot realiza prin Internet (utilizarea de card-uri furate, spargerea de servere protejate, etc.), la posibilitatea de aparitie a unor manifestari ale unor boli de tip psihiatric cu manifestari legate de utilizarea calculatorului sau a navigarii pe Web.
Nu este mai simplu sa evitam astfel de probleme ne permitand accesul tinerilor la Internet? La scara istoriei la inceput informatia s-a transmis din om in om. Evident nivelul de raspandire era limitat la nivel familial, maxim tribal. Fiecare noua tehnologie de comunicatie a largit aria de acces a informatiei. Deocamdata Internetul reprezinta nivelul maxim la care s-a ajuns, un mijloc prin care accesul la informatie transcede granitele de toate tipurile. Eliminand Internetul ramane nivelul anterior (in fond si televiziunea bate destul de departe, discutiile referitoare la ceea ce este acceptabil sau nu pentru a fi difuzat sunt inca deschise), eliminand si nivelul anterior ne putem propune sa ne intoarcem la o stare in timp. Unde este nivelul acceptabil?
Nu ar fi mai simplu sa evitam astfel de probleme reintronand analfabetismul? In fond exista si carti si reviste porno, sataniste, cu un continut "nepotrivit". Daca toate aceste rele vin din afara nu ar fi mai bine sa inchidem granitele in ambele sensuri? Intamplator unii dintre noi am fost "protejati" ani de zile impotriva accesului la informatii "nepotrivite" (ma refer la cei mai in varsta, tinerii erau prea tineri sa bage de seama, ca sunt protejati). Sa cream din nou o patura care are dreptul sa stie ce se intampla in lume si care sa filtreze informatia catre "prostime"?
In privinta posibilitatilor de aparitie a unor manifestari de tip boala, ele apar la persoane care daca nu ar fi avut manifestarile respective in legatura cu calculatoarele le-ar fi avut in legatura cu alte fenomene. Cu alte cuvinte nu sunt induse de calculatoare sau Internet ci reprezinta un mod de manifestare pentru persoane care au oricum probleme psihice.
Sa ne imaginam ca am aduna acum la un loc toate cartile existente in lume. Este bine sau rau sa dam acces unui tanar la toate aceste carti? Se pot imagina diferite scenarii. Unul dintre ele este ca tanarul respectiv s-ar bloca pe primul raft fara sa realizeze ca nu are timp sa citeasca toate cartile si fara sa stie ca limitandu-se la primul raft rateaza capodopere importante. In alt scenariu tanarul se intalneste numai cu carti de oceanografie in timp ce pe el il intereseaza istoria antica. Numarul de scenarii negative se poate dezvolta in continuare. Dar un scenariu in care, in loc sa se repeada la rafturi tanarul o sa consulte catalogul unde pentru fiecare carte este mentionat atat titlu si autorul cat si domeniul si biblioteca din care provine iar in plus va avea si discernamantul sa selecteze ceea ce ii este util pentru dezvoltarea sa intelectuala, nu suna mai bine? Este bine sau nu sa lasam pe tineri in biblioteci?
Cred ca raspunsul se rezuma la o problema de educatie. Daca interesul tinerilor va fi orientat catre informatii "nepotrivite" atunci oriunde or sa se duca vor cauta acest tip de informatie. Daca vor avea discernamant, daca li se va cultiva gustul pentru altceva, atunci vor cauta acel altceva. Nu Internetul este "vinovat" ca in el este continuta informatie "nepotrivita", nici macar cei care o publica nu sunt complet vinovati (scopul lor este sa faca bani, si atat timp cat nu exista un mecanism legal prin care sa li se interzica publicarea unor astfel de informatii, ei sunt in deplina legalitate), vinovati sunt cei care au nevoie de acest gen de informatie, si care, daca nu ar gasi-o in Internet ar cauta-o in alta parte.
Importanţa lecturii suplimentare
Cartea este învǎţǎtorul care te conduce la bine, te face sǎ te bucuri, sǎ râzi şi sǎ plângi.
O carte te trimite la alte cǎrţi şi toate formeazǎ baza trainicǎ a culturii noastre, care nu poate fi dezvoltatǎ mai frumos decât prin lecturǎ.
Importanţa lecturii este evidentǎ şi e un instrument care dezvoltǎ posibilitatea de comunicare între oameni, fǎcându-se ecoul capacitǎţilor de gândire şi limbaj.
Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formeazǎ printr-o activitate susţinutǎ a factorilor educaţionali, o activitate caracteristicǎ prin rǎbdare, perseverenţǎ, continuitate, voinţǎ. La vârsta preşcolarǎ, atât familia, cât şi grǎdiniţa depun eforturi pentru a influenţa universul copilǎriei prin basme, poveşti şi poezii. Aceastǎ muncǎ este susţinutǎ la nivelul superior, în primele clase ale şcolii, când se pun bazele "gustului" pentru citit.
Lectura necesitǎ nu numai îndrumare, ci şi control. Lecturile parcurse de elevi, date ca teme, prezintǎ importanţǎ şi din punctul de vedere al tehnicii cititului exactitate, claritate, nuanţare necesare pentru întregirea cunoştinţelor transmise la clasǎ.
Lectura în afara clasei are ca scop sǎ dezvolte gustul elevilor pentru citit, sǎ le stimuleze interesul pentru carte, sǎ le satisfacǎ dorinţa de a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor.
Lectura contribuie într-o mare mǎsurǎ la îmbogǎţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat, la dezvoltarea dragostei de ţarǎ şi la educarea sentimentelor estetice. Lectura în afara clasei constituie un important mijloc al întregului proces instructiv - educativ.
Grija deosebitǎ în vederea îndrumǎrii lecturii cade în sarcina învǎţǎtorului şi a familiei. Pǎrinţii trebuie sǎ cunoascǎ lista lecturii suplimentare, iar controlul lecturii nu trebuie sǎ fie superficial şi neglijent, ci permanent.
nu sa lasam pe tineri in biblioteci?
Cred ca raspunsul se rezuma la o problema de educatie. Daca interesul tinerilor va fi orientat catre informatii "nepotrivite" atunci oriunde or sa se duca vor cauta acest tip de informatie. Daca vor avea discernamant, daca li se va cultiva gustul pentru altceva, atunci vor cauta acel altceva. Nu Internetul este "vinovat" ca in el este continuta informatie "nepotrivita", nici macar cei care o publica nu sunt complet vinovati (scopul lor este sa faca bani, si atat timp cat nu exista un mecanism legal prin care sa li se interzica publicarea unor astfel de informatii, ei sunt in deplina legalitate), vinovati sunt cei care au nevoie de acest gen de informatie, si care, daca nu ar gasi-o in Internet ar cauta-o in alta parte.
De ce Internet in invatamant?
In fond, de ce este nevoie ca unitatile de invatamant din Romania sa fie conectate la Internet? Se stie ca rezultatele "olimpicilor" romani la diferite materii au demonstrat constant ca scoala romaneasca este foarte buna si asa. Trecand peste faptul ca nivelul olimpicilor nu spune mare lucru despre ce poate si stie sa faca media de elevi si studenti, se poate constata usor ca scoala in Romania traverseaza o perioada critica. Aflata in plina reforma, pe un fond de acuta lipsa de fonduri, scoala nu dispune nici de dotarile si nici de cadrele didactice de care ar avea nevoie pentru a realiza reforma.
De fapt in toata lumea invatamantul trece prin transformari importante iar Internetul este o parte majora a acestor transformari si asta nu se aplica numai invatamantului de calculatoare. Invatamantul de calculatoare este de altfel dincolo de discutiile legate de utilitatea Internetului, in orice facultate "respectabila" cu profil de calculatoare sau informatica din lume, Internetul este in acelasi timp un obiect de studiu (prin tehnologiile sale) si o sursa de documentare semnificativa. Transformarile au loc acum in celelalte scoli, care incep sa utilizeze Internetul ca un mijloc de documentare si de expresie. Aparitia si raspandirea tot mai semnificativa a invatamantului la distanta este o parte importanta a mutatiilor care au loc in invatamant. Existenta Internetului deschide extraordinar de mult portile scolilor pentru "studenti" de toate varstele si gradele de pregatire. Existenta retelei academice RoEduNet a reprezentat un mare castig al ultimilor ani, distrugerea sau transformarea ei in altceva nu este decat o noua lovitura data scolii romanesti.
Economia care s-ar face acum prin lipsirea actualei generatii de accesul la Internet va produce cheltuieli mari in viitor si va insemna o noua inchidere a Romaniei. Desigur ca ulterior problema se va rezolva, vor venii altii si ne vor invata cum sa facem ceea ce am stiut dar am uitat si ne vor da cea am avut si am pierdut. Si din nou vom plati.
Daca tanara generatie nu va fi expusa acestui gen de tehnologie ii vom crea un handicap. Nu se poate pune problema unei integrari euro-atlantice in conditiile in care populatia este analfabeta. Daca nu suntem in stare sa comunicam folosind tehnologiile pe care le utilizeaza toata lumea, de ce ar face altii efortul sa ne inteleaga. Vorbim de un decalaj tehnologic care a aparut si creste sub ochii nostri. Se considera mai nou ca asigurarea accesului la Internet in universitati este o facilitate care trebuie sa fie platita de catre studenti si cadre didactice. Sigur, este o solutie. Asteptam momentul in care plata salariilor cadrelor didactice din universitati se va face de catre studenti si cadre didactice, si evident, pentru ca sa faca aceste plati, acestia vor lucra in unitati care, in afara de salarii vor fi si platitoare de impozite, impozite din care ar trebui sa fie platite cadrele didactice, si tot asa...
Aparitia apelului recursiv nu demonstreaza decat faptul ca abordarea este gresita!
Principalele efecte negative ale internetului sint:i
Efecte pozitive:
- -creste abilitatea de integrare si procesare a informatiilor, si imbunatateste abilitatea de a lua decizii.
- -are efecte benefice asupra capacitatii de multi-tasking si stimuleaza atentia.
- -pot imbunatati memoria, capacitatea de multi-tasking si vederea periferica. Poate, in schimb, sa conduca la o atitudine antisociala.
- -imbunatateste memoria si capacitatea de argumentare.
- -poate imbunatati procesarea informatiilor dar poate fi si o sursa importanta de stres.
- -stimuleaza acea zona a creierului responsabila de emotie si socializare. Aduce beneficii in special celor care folosesc computerul timp indelungat.
- imbunatateste atentia periferica, ajuta la cresterea respectului de sine.
- accesul rapid la informatie
Efecte negative:
- -oboseala
- -incurajeaza izolarea sociala
- -diminueaza timpul alocat altor activitati
- dependenta de Internet
Accesul simplu şi ieftin la Internet are şi o consecinţă negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activităţii unui utilizator şi se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.
Electroencefalogramele au aratat ca navigarea pe internet activeaza mai multe zone ale creierului decat activitatea pasiva a citirii unui roman.
"Atunci cand cautam ceva pe internet, supunem creierul la o activitate complexa. Este ca un "sport" care intretine sinapsele si imbunatateste functionarea creierului", a mai spus acesta. Activitatea online activeaza centrii care se ocupa de intelegerea complexa si luarea deciziilor.
Studiul s-a desfasurat pe 24 de voluntari cu varste intre 55 si 76 de ani, toti avand o activitate cerebrala normala, arata The Telegraph. Acestia au fost pusi sa caute diverse informatii pe internet si apoi sa citeasca o carte, timp in care li s-a masurat intensitatea activitatii neuronale.
Pe timpul lecturii, participantii au inregistrat o activitate crescuta in zona temporala, parietala si occipitala a creierului. Aceste portiuni controleaza memoria, acuitatea vizuala, cititul si vorbitul.
Insa atunci cand voluntarii au navigat pe internet, nu doar ca s-au inregistrat toate activitatile cerebrale ca si in timpul cititului, dar s-au activat si cateva in plus. Este vorba de stimularea centrilor care controleaza intelegerea complexa si luarea deciziilor.
"Descoperirea fundamentala a fost ca navigarea pe internet stimuleaza portiuni ale creierului care nu sunt activate in timp ce citim o carte. Acest lucru este insa valabil doar in cazul celor care au experienta in navigarea pe internet", a spus medicul Small.
SURSE DE INFORMARE


Informaţie = o comunicare, o veste, o ştire, o lămurire, o indicaţie
despre ceva sau cineva

Sursă de informare = locul unde putem găsi lămuriri şi indicaţii despre
o persoană, un lucru, o temă...tot ce vrem să aflăm

Locuri şi mijloace de informare:
-familie -ziare
-şcoală - reviste
-bibliotecă -manuale
-internet -cărţi diverse
-emisiuni TV
-hărţi
-calculator
Importanta lecturii
Stiu ca e cam tarziu pentru concurs, dar niciodata nu e prea tarziu sa promovezi lectura. In hazardul unora ca nu se mai citeste, s-au trezit niste oameni, si bine au facut, sa promoveze lectura. Mie nu mi se pare ca nu se mai citeste , totul depinde de masa de oameni spre care iti intorci privirea si deseori se citesc cartile bune. Din pacate parca odata cu trecerea anilor, a trecut si vremea cartilor, a cititului cartilor, nu pe net, pentru ca pe net se citeste excesiv poate, ci a cartilor propriu-zise pe care le poti citi cu sufletul, cu degetele, cu urechile, cu toate simturile de care dispui. Nu voi spune la ce te ajuta lectura pentru ca s-a spus deja de prea multe ori, dar voi spune la ce te ajuta lipsa ei.
Fara lectura se ajunge fie la tacere , fie la a vorbi mult si prost. Fara un dram de lectura nu prea ai de unde sa primesti unele idei, cuvinte, de care sa te poti folosi in vorbirea curenta. E bine sa citesti, nu doar pentru ca vei avea un vocabular mai dezvoltat sau mult cautata cultura generala, ci si datorita faptului ca prin sentimentele pe care le desprinzi de la un autor, iti largesti propria « paleta »de sentimente si, in plus, contribui la experienta de viata teoretica.
Nu consider ca ma aflu in masura sa spun ce carti sunt bune sau ce carti nu sunt bune, nu cred ca am intalnit vreo carte care sa nu imi placa deloc. In fiecare am gasit cate ceva si in fiecare caut ceva sa imi placa. De asemenea , nu cred ca un gen de literatura e mai « slab » decat altul sau ca nu ar merita sa fie citit. Fiecare e liber sa citeasca ce si cat vrea atata timp cat citeste.
In ’’Cititul si scrisul’’ Nicolae Manolescu spunea : »La ce sunt bune cartile ? Imi vine sa raspund :la tot si la nimic. Poti trai foarte bine fara sa citesti. Milioane de oameni n-au deschis niciodata o carte. A vrea sa le explici ce pierd e tot una cu a explica unui surd frumusetea muzicii lui Mozart. In ce ma priveste, ma numar printre cei care nu pot trai fara carti. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie sa citesc asa cum am nevoie sa mananc si sa beau. Hrana pe care mi-o ofera lectura imi este la fel de indispensabila ca si aceea materiala.
Resimt fiecare zi fara o carte ca pe o zi pierduta ».
Cartea este comoara fara pret,este invatatorul care te conduce la bine, te face sa te bucuri, sa razi si sa plangi. O carte te trimite la alte carti si toate impreuna formeaza baza trainica a culturii noastre.
Intr-o perioada in care suntem invadati de vizual, de internet si televiziune, lectura devine o varianta mai putin accesibila de petrecere a timpului liber si tinerii sunt prinsi intr-un cerc vicios : citesc cu greutate, nu le place sa citeasca, nu citesc mult, nu inteleg ceea ce citesc,dorinta de a se informa si » educa » fiind cat mai rapida. Insa lectura-educatia,cultura si formarea personalitatii si creativitatii unui individ nu se poate naste doar urmarind emisiuni la televizor sau navigand pe internet.
Importanta lecturii este evidenta si mereu actuala. E un instrument care dezvolta posibilitatea de comunicare intre oameni, facandu-se ecoul capacitatilor de gandire si limbaj.
Modalităţi de evaluare a lecturii
„Cartea este un ospăţ al gandurilor la care oricine este poftit". De altfel, cartea este o comoară fără de preţ, in care işi adună cele mai frumoase ganduri, ca alţii să le poată folosi in voie.
Alegerea cărţilor potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas şi tot atat de important este deprinderea lecturii, obţinerea eficienţei ei maxime in urma citirii unei cărţi.
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare intre oameni, făcandu-se ecoul capacităţilor de gandire şi limbaj. Lectura elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie indrumat şi supravegheat de şcoală şi familie.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:
aspectul cognitiv: prin lectură elevii işi imbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;
aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor in dimensiunile etice şi estetice;
aspectul formativ constă in faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gandirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.
Lectura cărţilor constituie o activitate fundamentală pentru intreţinerea condiţiei intelectuale, imbogăţirea cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaştera indirectă a diferitelor universuri şi realităţi.
Unul din obiectivele fundamentale ale limbii romane, ca disciplină şcolară la clasele mici, o constituie formarea şi cultivarea gustului pentru citit, pentru lectură, iar cartea trebuie să devină „prietenul" lor nedespărţit.
Mai mult decat oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărţii oferă celui care o parcurge, pe langă satisfacţiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie. Ea indeamnă la introspecţie, angajează valori formative care işi pun amprenta pe intregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciază că lectura ( cărţi , reviste, ziare,diverse publicaţii), reprezintă una dintre cele mai răspandite şi intense activităţi ale omului modern.
O secvenţă foarte importantă in stimularea interesului pentru lectură şi formarea de cititori pasionaţi este legată de felul in care se recomandă ce să citească şi cum să citească.
Dintre modalităţile aflate la indemana cadrului didactic pentru dezvoltarea interesului copiilor pentru lectură menţionez:
- modelul de cititor oferit de cadrul didactic;
- citirea/ povestirea incitantă: cadrul didactic trebuie să intrerupă lectura sau povestirea pe care o expune copiilor, intr-un moment de maximă atractivitate, lăsandu-i pe elevi să-şi imagineze continuarea intamplării ( lectura cu predicţii);
- recomandarea unor texte literare adecvate varstei şi preocupărilor elevilor ; - nu se va da lista anuală la inceputul semestrului I , ci se vor stabili titluri pe 2-3 săptămani;
- va face prezentarea unor cărţi in aşa fel incat să ambiţioneze elevii in achiziţionarea şi lecturarea lor;
- va povesti incomplet momente ale unor naraţiuni, lăsand elevilor un semn de curiozitate in finalizarea intamplărilor;
- va caracteriza unele personaje, indemnand elevii la căutarea independentă, prin lectură integrală, a locului acestora in naraţiune, a relaţiilor cu alte personaje;
- organizarea unor concursuri de recitări de poezii, ghicitori, finalizate cu recompense;
- desfăşurarea unor jocuri de rol: Bibliotecarul şi cititorii săi, Prietenii cărţii;
- desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice, precum şi dramatizarea unor texte literare;
- alcătuirea unor albume sau a unor fişe bibliografice şi a unor fişe de lectură;
- şezători literare, medalioane literare, prezentare de benzi desenate, poveşti audio sa video etc.
- intocmirea de portofolii cu cei mai cunoscuţi autori.
Lectura necesită nu numai indrumare, ci şi control. Sondajul in lectura particulară trebuie să constituie o cerinţă obligatorie, manifestată in cadrul verificării cunoştinţelor elevilor. Controlul lecturii elevilor trebuie să fie o activitate permanentă a invăţătoarei, spre a preveni comoditatea, efectuarea unei lecturi facile, superficialitatea, neglijarea cărţilor.
Evaluarea lecturilor trebuie făcută in funcţie de următoarele criterii:
Ritmul de lectură şi tipul de preferinţă: ritmul lecturilor, specia literară preferată (poveşti, povestiri şi basme); tematica preferată (istoria, copilăria, descrierea şi reportajul, literatura de aventuri);
Capacitatea de asimilare şi prezentare a lecturii: citirea cursivă, conştientă şi expresivă a elevului ajută la : rezumarea corectă, orală a subiectului prin povestirea expresivă, realizandu-se astfel expresivitatea şi coerenţa limbajului;
Capacitatea de asociere interdisciplinară: o idee, o informaţie, un detaliu cunoscut din lecturi literare să poată fi transferate sau asociate spontan cu elemente de conţinut specifice altor discipline: geografie, biologie, arte plastice, film, teatru, muzică, abilităţi practice.
Cum se dezvoltă gradul de stimulare a capacităţilor creatoare: se dezvoltă capacitatea de redare dramatică, teatrală a unor dialoguri; se dezvoltă capacitatea de memorare, de recitare artistică a poeziilor, se realizează, la unii elevi, incercări originale de creaţie literară.
Condiţiile de lectură: locul lecturii, poziţia corpului, privirea, regimul de lumină, regimul de linişte, confortul camerei, păstrarea cărţii.
Pentru evaluarea lecturii, in funcţie de scopul urmărit, se vor putea parcurge următoarele modalităţi:
Verificarea caietelor de lectură suplimentară sau a fişelor de lectură: se face periodic, iar corectarea acestora oferă indicii despre ce citeşte elevul, ce reţine din ceea ce citeşte, cum inregistrează informaţiile, cum selectează date şi personaje semnificative. Corectarea acestor caiete/ fişe este urmată de analiza concluziilor in faţa intregii clase, cu prezentarea aspectelor pozitive şi negative.
Convorbirile cu clasa şi individuale despre lecturile elevilor: sunt foarte utile, deoarece oferă informaţii cat mai multe şi cat mai precise asupra materialului citit, elevii beneficiind şi de intrebările ajutătoare ale cadrului didactic.
Observarea performanţelor: se vor evidenţia elevii care, in urma lecturii particulare işi completează informaţiile, se exprimă ingrijit, nuanţat, apreciind acest lucru ca un gest de silinţă şi inteligenţă.
Efectuarea unui tabel cu evidenţa lecturii elevilor şi afişarea lui in clasă va stimula concurenţial cititul cărţilor.
Controlul fişelor de cititor de la bibliotecă ajută invăţătoarea să vadă cat de preocupaţi sunt elevii pentru lectura suplimentară, ce şi cat citesc, ce preferinţe au.
Pentru realizarea justă a organizării şi indrumării lecturii elevilor se impune o
colaborare stransă intre şcoală şi familie. In cadrul activităţilor comune este necesar să se prezinte imensul rol al lecturii in formarea personalităţii copilului, să li se dea indrumări asupra a ce şi cum trebuie să citească copiii lor, spre a-i ajuta să inţeleagă ceea ce citesc şi a le dezvolta interesul pentru lectură.
Un sondaj a aratat ca:
* Mulţi dintre copii petrec o perioadă destul de lungă pe Internet, unii chiar mai mult de 4 ore pe zi (cam 25%).
* Serviciile cel mai mult folosite sunt cele de tip Instant Messenger, e-mail şi web iar siturile cele mai accesate sunt cele cu muzică, urmate de cele cu jocuri şi legate de hobby-uri dar şi cele informative/educaţionale.
* Nu există o reală comunicare între părinţi şi copii în legătură cu ceea ce accesează copiii pe Internet şi nu există un control eficient. 20% dintre copii au afirmat că au dezvăluit pe Internet date personale.
* Procentul de 65% dintre părinţii care au răspuns la chestionar care nu ştiu sau nu pun în practică restricţii (fie şi educative) cu privire la accesarea Internetului - este unul deosebit de îngrijorător care ar trebui să atragă atenţia asupra lipsei de informare din acest domeniu.
Rezultatele sondajului online realizat de către APTI (Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet) în perioada 27 februarie - 10 martie 2006 legat de activităţile copiilor pe Internet, în vederea evidenţierii aspectelor pozitive şi negative ale accesului minorilor la Internet, este disponibil pe situl APTI.
Peste jumătate din respondenţii la chestionar au declarat că utilizează internetul cel puţin opt ore pe zi, 36% au spus că îl folosesc între patru şi opt ore pe zi, 12% îl folosesc între două şi patru ore, în timp ce doar 2% au declarat că folosesc internetul mai puţin de două ore pe zi. În acelaşi timp, 95% se folosesc de Internet acasă, 96 %la birou, şi peste 56% îl folosesc în mod curent şi pe telefonul mobil.
Scopul utilizării Internetului:
Cât priveşte scopul utilizării Internetului, 90% dintre participanţi au declarat că folosesc internetul pentru căutare, 88% pentru comunicare, 87% pentru citirea ştirilor şi a informaţiilor, 60% pentru servicii bancare, 58% pentru distracţie şi 54% pentru achiziţia de bunuri sau servicii. 37% dintre participanţi au raportat utilizarea Internetului pentru reţele sociale, 29% pentru încărcarea de poze sau filme pe site-uri specializate în partajarea de conţinut video şi 24% pentru crearea de conţinut.
Care sunt beneficiile pe care le poate aduce lectura in viata adolescentilor?
Sunt o multime, pe mine m a ajutat enorm , din multe puncte de vedere:
-ti se largesc orizonturile (citesti-cunosti , nu citesti-atunci nu stii)
-iti dezvolti un vocabular destul de consistent, mult mai mult decat ti l ai face doar asa , din auzite
-iti d ai seama de potetialul si talentele tale , cunoscand povestea unora (de exemplu), poti face asemanare cu a ta , si de cea ce poti face tu
-eu , personal, cu ajutorul cartilor, mi am dat seama ca pot face literatura si scriu poezii si o sa scriu si carti , in viitorul destul de apropiat
-imaginatie , un punct destul de important
-mintea nu "rugineste", lucreaza pentru a percepe imaginile din carte, pe cand la TV iti sunt date de a gata, iar creierul nu se mai aboseste, ceia ce inseamna ca nici adolescentii nu vor fi in stare sa priceapa o lectie din prima
-nu mai ai dificultate la citit, pe care , cu regret spun , dar multi abia pot citi
-prin lectura te calmezi, iar daca toti adolescentii si ar face timp pentru lectura, nu ar mai fi atat de "stresati".
Parerea mea, dar punctul meu de vedere vine din partea unei adolescente.
Lectura contribuie la:
- raportarea emoţional-afectivă la mesajul textelor lecturate;
- cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare;
- exprimarea atitudinii personale faţă de textele literare citite;
- Stimularea interesului durabil pentru lectură.
Închei cu spusele lui Mircea Eliade: „Cetim ca să trecem examene, ca să omorâm timpul sau cetim din profesiune . Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informaţie sau de contemplaţie".
Varsta celor care au cumparat carti.
- 18-35 ani, 44.3% au cumparat
- 36-50 ani, 35.2 % au cumparat
- 51-65 ani, 33% au cumparat
Sondaj de opinie.
Este o realitate faptul că elevii sunt mai puţin receptivi la poezie decât la proză. Din dorinţa de a afla motivele reticenţei lor în faţa textului poetic, le-am cerut elevilor clasei a XII-a să formuleze răspunsuri la următoarele întrebări:
1. În comparaţie cu alte activităţi pe care le desfăşori acasă, cum apreciezi lectura?
30%- plăcută 26%- neutră 23%-neplăcută 21%- nu ştiu
Lectura/cititul este o activitate faţă de care elevii chestionaţi nu manifestă un interes deosebit.
2. Ce cărţi ai citit în ultima lună ?
26%-bibliografie suplimentara 42%-bibliografie obligatorie 34%- nu am citit
Elevii citesc dintr-o motivaţie exterioară, obligaţi de presiunea evaluărilor interne/externe, foarte puţini manifestă disponibilitatea de a citi din plăcere şidin ce în ce mulţi nu mai citesc.
3. Ce-ţi place să citeşti ?
În privinţa preferinţelor de lectură, în funcţie de genuri/specii literare, studiul evidenţiază disponibilitatea manifestă a elevilor pentru proză (52%) şi pentru dramaturgie (20%), în detrimentul poeziei (8%), textul liric fiind considerat , de cei mai mulţi, dificil, cu un mesaj criptic, ce presupune un efort susţinut şi abilităţi sporite de comprehensiune pentru a-l descoperi. O realitate este aceea că tot mai mulţi elevi nu mai citesc nimic.(20%)
4.Dacă ar fi să alegi între a citi o carte sau a viziona un film făcut după acea carte, ce ai alege?
Se observă că imaginea are un impact puternic asupra elevului cititor(78%), filmul facilitându-i întâlnirea cu personajele care, pe ecran, prind viaţă, contur mult mai usor.
Cartea.
"Cartea, importanta si semnificatia in viata omului"Cartea este în viţa noastră un element central al creării unui psihic sănătos a unei culturi generale ,este sprijinul în cazul unei decăderi nervoase , este uneori ceva mai mult decât un profesor deoarece cu ajutorul ei putem să descoperim lucruri noi.
"Cartea, importanta si semnificatia in viata omului"
Ea ne face să fim mai buni ,ne ajută să trecem mai uşor peste greutăţile vieţii (iar acestea sunt numeroase),intr-un cuvânt ne întăreşte.
"Cartea, importanta si semnificatia in viata omului"
Cartea este un mod de comunicare şi reprezintă o ordonare a cuvintelor la formele lor cele mai expresive.A scrie este o artă deoarece trebuie să ai dar pentru a putea să realizezi ceva de calitate.Trebuie să ştii să împletuceşti să aranjeti cuvintele în aşa fel încât cititorul să fie atras de ceea ce citeşte ,si să aibă posibilitatea să înveţe ceva din conţinutul lecturii.Sentimentele pot fi exprimate prin cuvinte dar nu oricare dintre ele ci doar acelea ce provin din inimă şi care sunt una şi una cu ceea ce simte autorul.
"Cartea, importanta si semnificatia in viata omului"
Nu se poate realiza un fel de "tablă a lui Pitagora" care să ne inveţe să potrivim cuvintele, să scriem.Scrisul se învaţa din practică din citirea operelor de mare valoare ale înaintaşilor noştri.
Preocuparea exprimării în acest mod este realizată încă din cele mai vechi timpuri sub mai multe forme în funcţie de perioada pe care o traversau.La început se scria pe pereţii peşterilor ,pe tăbliţe de lut ,de lemn,fildeş,bronz,,pe papirus.
Cartea este un sprijin .Ea ne ajută să înţelegem şi să pătrundem în tainele lumii ,a universului. În filele ei putem descoperi sfaturi, putem culege înţelepciune ,ne putem "adăposti" de gurile rele.
O carte bună este o mângâiere deoarece ne alină ,ne atrage cu ajutorul subiectelor ei şi ne face să iutăm de viaţa cotidiană.
Cartea mai este un îndemn pentru că citind o carte este un îndemn de a citi altele ,astfel reuşim să găsim răspunsuri la întrebările noastre.Cartea "ne face să trăim înafara de minciună,nedreptate şi prejudecăţi"(M.Sadoveanu). Aceste vorbe ale unui mare scriitor al ţării noastre ne atrage atenţia asupra unei mai calităţi a cărţii adica puterea de influenţare puterea de a ne transpune într-o altă lume o lume a fantasticului .
Concluzie.
Un proverb romanesc spune "Cine se aseamana, se aduna". Pentru mine internetul reprezinta cea mai eficienta cale de a putea comunica cu cei care au aceleasi pasiuni ca si mine. Internetul este locul unde ne putem "aduna" cei care "semanam" dintr-un anumit punct de vedere.
Internetul joaca un rol important in viata cotidiana si ca ritm al vietii. Totusi, pentru cei de moda veche, internetul nu este atat de important. Studiul american efectuat de Pew Internet Project, evidentiaza faptul ca americanii sunt foarte legati de internet si nu percep o zi fara acest instrument virtual. Activitatile pe care ei le cred cele mai importante in mediul online, sunt comunicarea cu familia si prietenii si gasirea rapida de informatii, mai ales in domeniul sanatatii. Informatia bogata de care dispunem este nu numai ca o distractie in plus, ci si o modalitate de a ne face munca mai bine si mai repede.
Internetul poseda o multime de dezavantaje...
* Consumatorii care nu sunt tineri prezinta inca reticenta in a utiliza internetul pentru achizitii deoarece trebuie sa-si ofere numerele cartilor de credit, iar siturile destinate tranzactiilor si comertului nu sunt totdeauna suficient de sigure.
* Numarul mare de oferte si imposibilitatea de a intra in contact direct cu produsul ii determina pe multi consumatori sa prefere mijloacele clasice de informare si achizitie.
* Unii consumatori prefera achizitionarea unui produs sau serviciu face-to-face in relatia cu ofertantul/vanzatorul, le ofera mai multa incredere astfel si au senzatia de control asupra situatiei
In concluzie, internetul este o sabie cu doua tăişuri: are foarte multe avantaje, dar trebuie să fim intotdeauna conştienţi şi de dezavantajele acestuia, şi mai ales să fim atenţi ca la punerea in balanţă a acestora rezultatul să fie in favoarea nostră. Eu sunt de părere că internetul este un real folos in multe situaţii, insă trebuie să fim noi cei care controlăm internetul şi nu internetul sa fie cel care ne controlează pe noi.Astfel, internetul poate crea punţi dar totodată şi ziduri intre oameni, si in relaţiile dintre aceştia.

mai concret