Eram la scoala generala. Nu mi-am pus atunci intrebarea de ce vreau sa ma placa baietii. Acum stiu. Celelalte fete aveau activitati pe care eu nu le aveam, erau curtate, terorizate, gadilate. Tot asa si asa pana mi s-a parut ca ele traiesc si eu cu invatatul si visatul sunt pe o linie moarta. Aceea era lumea, era freamatul, eu pe dinafara. Bun. Sa o fac si pe asta. Mi-am batut ceva capul ca si tine. Daca se uita cineva la mine, daca ma emotioneaza cineva pe mine, daca merge sa ma autosugestionez ca imi place de x doar pentru ca invata bine si e seful clasei. La un moment dat s-a intamplat ceva comic. Pentru prima oara eram la o petrecere, cu cei de varsta mea. Rochita frumoasa, de matase, cu buline albe pe fond albastru inchis spre negru, cordon rosu din saten, parul blond roscat facut bucle la coafor, ce mai ma simteam transformata din cea cu multe cosuri intr-o printesa. A fost ceva nou sa vad baieti mai mari si fete mai mari stand de vorba cu noi ca si cum am fi fost egali. Colega mea de clasa avea frate mai mare si surori mai mari, care isi adusesera si ei invitatii lor. Cei mari luau altfel fata de mijloc la dans. Mie imi era rusine sa dansez, nu aveam experienta, dar mi-am dat drumul. Ocheade mai mult spre fetele mari, dar stateau si cu ochii pe mine, altfel. La un moment dat, a treia zi, la teatru cu scoala, imi sopteste colega mea: mi-a spus Andrei sa-ti zic ca ii place foarte mult de tine. Eu nu am intrebat care Andrei. Mi-am zis ca e vorba despre un pitic de la mine din clasa, care invata si prost si pentru mine conta asta. Nu simteam un baiat ca e mascul daca nu ii stralucea mintea. Pe mine nu ma impresionai cu muschii, decat daca ma aparai de ceva rau, asa de figuri chiar nu-mi placea. Atunci, de mila dar si bucurie mica, prea mica, ca ma place cineva, m-am dus glont spre Andrei. Pana atunci nici nu stiu daca ani de zile schimbasem prea multe replici. Nici la joaca nu era in frunte. Colega mea a ramas interzisa. Mi-a zis insa dupa cateva zile, ca era vorba de fratele ei mai mare. Mama, acesta era inalt, destept, slab, prea slab si ...Am uitat de cum am auzit. Un calcul instinctiv si nu era drum spre acolo. Nu erau dalele in inima mea, nici de mila, nici de frica, de nimic.
Pai,mie nimeni nu mi-a spus nicioadata daca ma iubeste...
Chiar daca ti-ar fi spus nu ar fi fost adevarat. Trebuie sa sape celalalt mult in tine ca sa gaseasca iubirea pe care o provoaca. Adica trebuie sa treaca ceva timp, nu una doua. Uneori gaseste altceva decat iubire. Primul gest prin care atragi atentia e ca o samanta. E dramatic cand vezi cum gestul tau, samanta ta, da peste ceva asa urat in sufletul celuilalt si culmea incolteste. Din primul gest cu care atragi atentia, poate sa iasa dupa 30 de ani o poveste uimitoare de iubire, o poveste ratata de iubire, ori dupa doua saptamani poate sa cada o reduta si atat. Nu vreau sa te bag in sperieti, dar ai grija ca uneori o samanta de gest observat poate sa incolteasca in mintea celuilalt ceva urat. depinde: daca e plin de ura, nu conteaza pe cine, de minciuni, daca e dezechilibrat si poluat. etc. Aici te plictisesc. Ai mai auzit. Sa-ti mai povestesc din adolescenta mea de fata" pe care vai vai nu o baga nimeni in seama ca pe celelalte fete". Eu nu apreciam ca ma baga in seama altfel decat pe celelalte fete.
Daca esti interesata, atunci inseamna ca si tu il placi.ca sa te convingi, nu ai nevoie de colega, ci de o,, cale de comunicatie,, cu el.Intreaba-l daca are o carte de care ai avea nevoie, cere-i parerea in legatura cu un anumit lucru, sau roaga-l sa te insoteasca undeva. Daca aveti motiv de discutie, restul vine de la sine.
Poţi observa din gesturile baiatului:dacă este atent cu tine mereu şi se poarta frumos, este mereu liber pentru tine şi te ajută când îi ceri ceva, sigur te place.Mai poţi să-i laşi în bancă un bilet anonim sau să-i scrii la sfârşitul caietului fără ca acesta să te vadă câteva rânduri în care să-l întrebi:îţi place de?
Woau,tu esti parca o poeta.Dar, daca as vrea sa impresionez un baiat, oarecare, cum as putea?
VulpeaDinUmbra întreabă: