Salut! Am 19 ani. Am fost tipul de copil crescut in puf, caruia i s-a oferit totul din punct de vedere material, dar in acelasi timp, parintii erau destul de stricti cand venea vorba de interactiunile mele sociale cu alti copii de varsta mea. Asta a dus ca prin scoala si mai tarziu in liceu, sa fiu extrem de timid, rusinos, din cauza asta sa fiu eventual luat peste picior de unii, din cauza asta sa ajung depresiv, cu anxietate si cu stima de sine la pamant. Dupa terminarea liceului, am realizat ca ceva nu e in regula, am apelat la un psiholog excelent care m-a readus pe drumul cel bun si mai important, i-a facut pe parintii mei sa inteleaga că au gresit enorm.

Acum, problema sta in felul urmator. Cand ma gandesc, cat de speriat eram, cate chestii super frumoase am ratat din cauza asta, cat de dubios ma comportam, imi vine un gust amar si regret totul. Știu că nu mai am ce face acum, totul a trecut. Dar a fost sau ar fi trebuit sa fie cea mai frumoasa perioada a vietii mele si din pacate nu a fost deloc asa. Cum as putea sa ma vindec de acest regret? Cum as putea sa fac prieteniile ce nu le am făcut din cauza problemelor mele? Cum îmi pot incepe oarecum din nou viata? Fiindca si fata de prietenii mei, parca simt ca sunt alt om, mult mai indraznet si toate cele. E nevoie de un fel de reset sau ceva, dar nu stiu mai exact ce sa fac. E cineva care a trecut printr o situatie asemanatoare? Orice raspuns e bine-venit!

Daca ai asemenea regrete inseamna ca pishologul ala NU a fost bun deloc, pentru ca primul lucru care ar fi trebuit sa ti-l spuna este sa NU traiesti in trecut ca nu-i nromal.

Regretele cu ce nu ai facut in trecut sau ce ai facut gersit in trecut nu ar trebuiis a le ai...deci psihologul ala nu te-a ajuta deloc, dimpotriva, cred ca profiat de tine sa mai stoarca niste bani buni.


Foloseste-ti mintea si judeca singur, ca regretele nu-s-i au rostul, dimpotriva, poti selecta si alege cele mai frumoase momente din vata ta, poti sa intelegi aacum ca esti mare ca ai fost foarte iubit d eparinti si ai avut tot ce ti-ai dorit, dar faptul ca ai fost protejat a fost tot din dragostea lor imensa.
Nu-i nimic!
Acum esti adult si poti sa gandesti cu propria-ti minte!
Nu te ajuta cu nimic daca faci o obsesie din trecut, pentru ca aala NU se mai poate schimba si nici nu are sens sa ramai prin in el.

Viata merge inainte, viata pe care TU poti sa tii-o faci singur, alegand si judecand cum vrei sa taiesti cat mai bine, ami frumos si mai sanatos.
In viata reala conteaza familia ta, fiindca prietenii ti-i faci zilnic si raman langa tine doar cei "adevarati" care te pretuiesc si apreciaza asa cum esti, cei fatarnici te vor judeca si te vor parasii cand nu vor obtine ce vor de la tine.

Este suficient sa vrei sa te schimbi in bine, sa-ti traiesti PREZENTUL si sa-ti faci planuri de viitor, asa cum fac toti oamneii nromali, fiindca trecutul ramane in amintirea noastra, fara sa facem obsesii inutile din ce s-a intamplat in trecut.

Tu chiar nu ar trebui sa ai regrete din trecut, ca nu ai suferit, nu ai stat pe starzi, nu ai consumat droguri, nu ai flamazit si nici nu ai golanit cu altii, deci ce regret ai?

Trăiește clipa.

Pentru a te vindeca există o singură cale: să nu trăiești în trecut, altfel ești deja mort. Nu poți schimba ce a fost și nu poți fi sigur ce o să fie. Azi este mai important decât ieri sau mâine. Trăiește clipa bucurându-te că ești sănătos și ai un trai decent. Vei reuși să treci peste.