Am o problema care ma intristeaza.Este o poveste destul de lunga, asa ca voi incepe cu inceputul. Am, sau aveam, un bun prieten care este mai mare cu un an si o clasa decat mine( eu am 13 ani jumate), suntem la aceeasi scoala. L-am cunoscut, din vedere, caci nu am vorbit prea multe atunci, acum un an (faceam pregatire pentru olimpiada impreuna cu clasa lui) si acum vreo patru luni am inceput sa vorbesc cu el pe messenger (un coleg al meu il cunostea, avem si o prietena de familie comuna care imi spusese cate ceva despre el) si am avut surpriza sa cunosc un baiat foarte dragut, de treaba. Nu cred ca m-am mai inteles cu un baiat atat de bine, vorbeam aproape in fiecare zi, pe messenger, prin mesaje, cateodata la scoala (spun cateodata deoarece nu avem orele impreuna, si de multe ori eu nu vroiam sa ma intalnesc cu el deoarece aveam emotii si sunt mai timida). Este foarte dragut, destept, altruist, educat si cuminte, amandurora ne place scoala si avem note bune...Atunci cand am vorbit prima oara cu el, eu il placeam pe colegul meu si el ma placea pe mine(pe care l-am mentionat) si el stia asta, deoarece se cunosc. Atunci, prietenul meu sa-i spunem X imi spunea ca ma considera draguta, de treaba, ca are incredere in mine si ca motivul pentru care el nu ma place este colegul meu, deoarece nu vrea sa se bage. Apoi, am rupt "relatia" in ghilimele, deoarece nu am fost impreuna oficial cu nimeni, nici cu colegul meu, si mi-am dat seama (desi, cred ca stiam de mai mult timp) ca il plac pe X. Si el ma placea pe mine, de multe ori mi-a propus, si inainte de a'l placea, sa mergem impreuna la film, la inot. Dar eu nu am acceptat, pe motiv ca aveam emotii cand il vedeam si ii tot spuneam ca mai vorbim la scoala. De multe ori, vorbeam ipotetic, cum ar fi daca am fi impreuna si multe de genul. Eu ii spusesem ca am anumite principii, ca nu vreau sa fiu impreuna cu cineva, si el ma intelegea. Precizez, nu este un smecheras de cartier. Ne intelegeam bine si asta conta pentru mine, ca aveam un prieten pe care ma puteam baza (ma ajuta si la temele grele la matematica, etc.). De un timp insa (cam o luna) am observat ca nu mai e la fel...Este intr-un fel mai rece cu mine, nu ma mai cauta ca inainte, nu mai vorbim atat de mult si de deschis. Eu il intrebasem ce se intampla, dar a spus ca nu se petrece nimic si daca va fi o schimbare, eu voi fi prima care voi afla (adica, daca nu-i mai place de mine). De multe ori ma gandesc si vreau sa cred ca este stresat din cauza scolii, imediat scapa de teze, dar parca e mai mult. Chiar este o schimbare, el nu mai e la fel. De cateva zile nu am vorbit pe messenger(si noi vorbeam aproape in fiecare zi), dar am vorbit ieri la scoala scurt despre un eveniment pentru care il sunasem in legatura cu scoala si duminica, prin mesaje. Ma ingrijoreaza si nu stiu ce sa fac. Un coleg de'al meu(al carui frate e in clasa cu X) imi spune de mult timp ca lui ii plac alte fete, dar X imi spusese clar ca nu le mai place de mult timp, cam un an. In clasa mi se spune de multe ori ca-mi place X, dar eu nu spun nici NU, nici DA, in timp ce ei imi spun: daa, dar lui ii place de y, z, t. Acum, adevarul este ca eu il plac foarte mult, cred ca sunt chiar indragostita, dar el nu mai este in totalitate cel pe care il placeam eu. Ma gandesc ca eu sunt de vina, ca nu am acceptat mai demult propunerile lui de a merge la film, de a vorbi la scoala, poate chiar aceea de a fi impreuna. Odata, nu mai stiu din ce subiect a pornit discutia, el imi spusese ca imi place de el, si toti spun ca e mai mare, si toate astea pentru ce. Si nu doreste sa fac o obsesie pentru el, l-am intrebat daca vrea sa fim impreuna si a spus ca el imi respecta principiile si ca nu vrea sa fac asta din vina lui, pentru ca as strica ce este deosebit la mine. Ieri, am vorbit cu el, nici nu m-a atins (ca de obicei) in timp ce pe o prietena a lui (stiam de mult asta) o imbratisa prin curte. De asta am suferit, stiu ca ea e doar o prietena, dar pe mine nu ma imbratiseaza, nu ma pupa (macar prieteneste). Nu stiu ce sa fac.As putea renunta, as putea sa astept sa intervina el, dar ma tem ca il voi pierde pe unul dintre cei mai buni prieteni. Astept sfaturile voastre(sper ca serioase) si va multumesc mult pentru raspunsuri! O zi placuta!
Ordonare:
Cronologică
Intreba-l daca ar vrea macar sa iti zica ce s-a intamplat, zii ca ai obs ca e mai rece.
Intreaba-l daca mai vrea macar sa nu distrugeti si relatia de amicitie, colegialitate.
Zii ca thu crezi ca meriti o explicatie pentru ceea ce se intampla.
App : iti dau un sfat mai folositor : asculta french kiss e pe kiss FM, freczenta 95. 1 de la ora 22:30 pana la 1:30 de luni pana joi. in aceasta emisiune suna adolescenti care au priobleme in relatie si discuta, sunt trei oameni cee discuta cu ascultatorii despre prb in relatie. Nu te gandii ca e o emisiune cu "babalogi"
scuzati cuvantul, asta mi-a venit in minte). Si sunt povesti asemanatoare sau chiar identice cu a ta. asculta cum o revolva altii, si poate merge si la tine :*
Răspunde
Ce trist!
stiu cum e, am trecut cam prin acelasi lucru:-s
incearca sa te aproprii din nou de el, si totusi, nu mi-am dat seama din ce ai zis, ce iti doresti tu de fapt. Principiile acelea, daca chiar inseamna ceva pentru tine, si daca ti asa de mult la el, merrgi inainte. Eu am patit asta la varsta de 12 ani, si la 13 ani am fost cu acel baiat. A fost uimitor, el e "cea mai buna prietena a mea", stie totul despre mine, eu situ totul despre el, ne intelegeam perfect. Pana cand ne'am despartit intr'o seara, din cauza mea, bineinteles, eram nervoasa si mi-am varsat nervii pe el. El s-a apropriat de o fata, X, si vorbea cu ea destul de mult. Eu mi-am dat seama de greseala si dupa o saptamana am aflat ca e cu ea. M'am zbatut mult, vorbeam cu el, intre timp ii murise bunica la care tinea mult, il consolidam. El stia ca chair daca ne'am desp, eram prieteni buni. Duupa care, ne'am dat seama ca noi de fapt ne iubim inca si ca era cu X doar ca sa ma uite, tin sa zic ca era o rel la distanta, ea stand unde are el bunicii, Buzau. Si am vorbit cu el, stia cat tinem unul la altul, ne amageam reciproc, pana cand eu am vbit cu fata si i'am zis ca e vina mea ca ne'am despartit, el ii spusese ca tu tine la ea, si ca ii pare rau daca a ranit'o, si ea a disparut din viata noastra. Totusi, n'am dat toate detaliile, cat de greu mi-a fost si cate am facut numai sa fiu cu el. Pe atgunci eram de 9 luni impreuna, iar acum suntem de 4 luni impreuna. Il iubesc la nebunie, si imi pare rau pentru cearta de atunci, dar totusi a fost un hop peste care am reusit sa trecem si ne'a inbunatatit relatia.
Deci, incearca sa vorbesti cu el, si asculta'ti inima, daca chair il iubesti asa de mult, fi cu el, dar numai dupa ce se calmeaza putin. Spune'i ca ai renuntat la acele principii, ca chiar il iubesti si ca nu'ti doresti pe altcineva. Dar fa asta, NUMAI daca asa simti!
Mult succes:-s
Sa ne alsi un raspuns spunandu'ne ce ai facut :d
Pa, pa! >
Ce poveste frumoasa sincer mi s-a parut chiar o poveste si mie mi s-a intamplat ceva de genul asta si am suferit 3 ani dupa el, pentru ca il vedeam mereu la scoala dar acum parca mi-a mai trecut, cred! oricum ceva e in neregula trebuie sa rezolvi asta poate ca se simte constrans de tine si vrea libertate, nu stiu exact cum sa te ajut! incearca sa nu-l mai bagi u in seama sa vezi atunci daca isi da seama si sa il iei la intrebari, serioase!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
