ce intelegeti voi prin aceasta maxima,, Cuvintele sunt niste amintiri" dau fundita...

Teoretic vorbind, tu citesti pana la o anumita varsta..., dupa acea varsta tu nu mai citesti cuvintele pe care le ai inaintea ochilor, creierul le fotografieaza( scaneaza), le recunoaste si astfel scoate cuvantul din depozitul numit memorie, si-l transmite vorbirii...
E ca si cum, fara sa privesti ce ai in cana, recunosti aroma cafelei pentru ca e unica. La fel si un bun bucatar iti spune in proportie de 90-95% ingredientele folosite int-run anumit fel de mancare, gatit de altcineva doar dupa miros...pentru ca exista o memorie de lunga durata a ceea ce vedem, auzim, simtim, mirosim, gustam.
Iar daca vrei o explicatie practica, cuvintele ce azi le spui, sunt gandurile care de atatea ori ti-au napadit mintea, nu-ti sunt straine, le recunosti, fac parte din tine... e ca si cum ti-ai depana amintiri...ale gandurilor.