Toti suntem singuri. Oamenii sunt singuri prin excelenta. E cazul sa fii egoista si sa nu iti pese de altii.
Iar daca te simti abandonata intreaba-te de ce. Gasesti raspunsul, rezolvi problemele. Lumea te vrea inapoi sau iti faci alti prieteni. Mereu vor fii altii si altii si altii... Nici nu ii vei mai tine minte pe toti de care nici nu voiai sa te desparti la un moment dat.
Iar faza cu sinuciderea sa nu o mai spui niciodata. Ne-ai zis aici, e clar ca nu vrei, dar ai nevoie sa simti ca te opreste cineva. Iata.
Foloseste-ti intre timp timpul altfel. Viata intelectuala a omului e scurta.
Mult succes!
Daca vrei imi poti da un mesaj privat as putea-o suplini putin pe prietena ta ignoranta. Hug.
Oricat de greu ne-ar fi la un moment dat, Viata e frumoasa si merita traita! Cea mai cunoscuta comparatie-metafora e cea cu cerul senin si Soarele de dupa furtuna. Toti avem momente de singuratate si prieteni egoisti si nepasatori, din pacate, asa ii cunoastem cel mai bine, in momente grele. Deocamdata, daca ai, manancao banana sau cioclata, au efect calmant si antistress, pune-ti o muzica faina, de care iti place tie si uita-te si aici:
http://www.alegsatraiesc.ro/
Te-a refuzat acel baiat pe facebook si asta te-a facut sa iti pierzi de tot speranta? Oh haideeeeee. Nu esti urata, desteapta esti, probabil si vorbareata. Ce te face sa gandesti asa? Prietena care nu prea mai vorbeste cu tine nu este prietena ta. Intelege asta. Tu ce trebuie sa faci este sa-ti gasesti ala prietena/i si sa incepi sa iti ocupi timpul gandindu-te la viitorul tau si ce iti place sa faci. Restul vor veni de la sine ca nu ai 50 de ani. Fruntea sus.
Stai si.ti plangi de mila..patetic! Ce vei face,cand slujba iti va fi pusa in primejdie, iar copiii iti vor plange in casa de foame? Pune naibii mana pe carte, iesi din anonimat facand ceva, nu cersi prietenii! Nu mai vorbeste prietena cu tine, te sinucizi...pai,cum dracu sa mai vorbeasca cu tine cand esti atat de jalnica?
Altii chinuie si aproape ca mor de foame si tot nu se sinucid. tu ai tot ce iti trebuie si inca te plangi. vorbeste cu parintii, ca doar ei sunt responsabili pentru mentalitatea ta, mergi si pe la un psiholog.