Salut! Mă numesc Lavinia și am 12 ani în octombrie fac 13.
În ziua de azi știu că sunt foarte multe influențe proaste și tot felul de copii. Am mulți prieteni dar problema este că… părinții nu prea îmi dau libertate, stiu ca suna ciudat să cer "libertate" la varsta asta, dar ma refer ca vreau si eu sa ies pe afară si să stau măcar 3-4 ore, dar nu prea se poate pentru ca nici nu ies bine pe poarta casei că deja primesc mesaje de la tata si mama sa vin acasa si sa nu stau mult, îi respect din tot sufletul si le apreciez atentia si grija care mi-o poarta, dar mi-am pierdut multi prieteni din cauza lor si toti copiii din satul meu mă știu de încuiată, am note bune, sunt cuminte, nu mă las usor si nu las pe nimeni sa ma influenteze si nu stiu ce sa mai fac ca sa le convina! Vreau si eu sa raman cu niste amintiri din copilaria asta cu prietenii si distractie nu amintiri închisa in casa ca nebuna, dar nu stiu cum sa le explic asta ca daca o sa le zic ceva o sa ma ia in nume de rau… inainte credeam ca parintii celorlalti copii ii lasa de capul lor dar deja realizez ca ai mei sunt prea stricti si nu stiu ce sa fac…. Ajutați-mă vă rog, vreau doar sa cunosc mai multi copiii si sa stiu sa ma imprietenesc repede ca oricum sunt mai antisocială va rog

Bună!
Îmi amintesc că, atunci când aveam 12 ani, părinții mă lăsau să ies afară (și să mă plimb mai departe de casă) doar cu grupul meu de prieteni. Altfel, singur, nu aveam voie să plec nici măcar două străzi mai departe. Oricum, la mine, în perioada aceea, circulau zvonuri că un doctor și un preot răpesc copii, apoi le vând organele. Și toată teama asta mai era alimentată și de o știre de la televizor, în care se spunea că nu-știu-ce copii din nu-știu-ce loc din București au fost răpiți în mod misterios. Ciudat, nu crezi?
Oricum, copilăria nu ți-o vei pierde. Gândește-te că ai doar 12 ani. Încă mai ai o mulțime de ani din tinerețe de petrecut. Iar responsabilitățile și libertatea de a ieși cât mai mult or să vină odată cu creșterea în vârstă.
Totuși, dacă vrei să ieși de acum, spune-le părinților tăi că ieși cu un grup mare de copii. Asta s-ar putea să ajute. Sau, dacă ai o bicicletă, poți să te folosești de ea. Cu o bicicletă, te deplasezi pe distanțe lungi într-un timp relativ scurt. Nu cred că părinții tăi nu te-ar lăsa să ieși cu bicicleta. Mi s-ar părea un gest prea protectiv.
Dacă nimic nu merge, capul sus! Încă mai ai timp să te distrezi, nu-ți face griji. Legat de prietenii pe care i-ai pierdut... îmi pare rău să aud asta. Așa se întâmplă în majoritatea prieteniilor de la vârsta aceea. Doar prietenii adevărați vor rămâne de partea ta.
Îți urez numai bine!