Am sa va spun o scurta poveste. Poate de groaza pentru unii, poate banala pentru altii.
Va pot insa garanta nu numai ca este reala, dar ca am trait-o pe pielea mea.
Ce ati spune de o scurta plimbare prin cimitir? Daca v-ar propune cineva cum ati reactiona? Ati fi incantati? Emotionati? Speriati? Ati merge din teribilism sau curiozitate?
Am primit si eu o propunere similara acum trei ani si pot spune sigur ca nu din teribilism am mers ci din pura curiozitate. Intotdeauna am fost fascinata de lumea din spatele lumii.
Asa ca am mers seara, in afara orasului, intr-un cimitir micut si retras. Panorama iti taia respiratia. Numai ca vizita nu s-a limitat numai la admirat orasul. Era o seara calduroasa si stateam in masina cu trei prieteni, cu portierele deschise larg si ascultam Pink Floyd - The Divission Bell. Numai ca dintr-o data a inceput sa fie frig. Imi ieseau aburi pe gura si am inceput sa simt ca mai era ceva acolo.
Prietenii mei mancau chipsuri si intr-un final s-au decis sa plecam acasa. Radeau, glumeau si erau nepasatori. Recunosc ca m-am simtit usurata ca am plecat. Am iesit din cimitir cu masina si am pornit pe drumul plin de gropi si de damburi. Mergeam incet si am trecut pe langa zidul unei case. Tin minte ca farurile au luminat un colt izolat si nu era nimic acolo. Numai ca imediat ce am trecut pe langa casa m-am simtit privita. Simteam ca este ceva in spate. M-am intors si in locul ala pustiu pe langa care trecusem cu numai cateva secunde in urma erau doua siluete. Transparente si de un albastru inchis, aproape negru. Erau siluetele a doi barbati, unul scund si plinut si unul intalt si atletic. Si la aceasta ora sunt sigura ca acolo nu era nimic in momentul in care am trecut cand am pornit spre casa.
Si fara sa imi dau seama am simtit, am auzit inauntrul meu, ce au gandit, ce au simtit umbrele. S-au intrebat ce cautam acolo la acea ora. Iar silueta inalta a spus ca sintem doar in vizita asa ca ne-au facut urari de bine. Am intors capul si cand m-am uitat din nou nu mai era nimic.
Scufita Rosie iti place?
Sau nu este destul de scary faza cand o mananca lupu pe bunica?
1.Cand eram mai mic, aveam vreo 8 ani parintii mei au plecat la o nunta iar eu am ramas acasa impreuna cu fratele mei care atunci avea 6 ani. Stateam amundoi pe pat si ne uitam la televizor fara nici o grija, nu era prima oara cand stateam singuri dar totusi statem cu lumina din camera aprinsa pentru ca totusi ne temeam. Cum ne uitam noi la televizor fratele meu a adormit si am ramas doar eu treaz. Nu ma uitam la un film ci la o emisiune TV obisnuita. La un momentdat observ o umbra pe perete langa televizor. Nu era bine formata deci nu puteam sa-mi dau seama de la ce era acea umbra. Dar nu am i-am dat importanta crezand ca este umbra televizorului. Dupa cateva minute vad ca acea umbra incepe sa se invarta pe peretii camerei si ma sperii imediat si il iau pe fratele meu in brate si observ fiecare miscare a umbrei. Incep sa spun rugaciunea Tatal Nostru in gand dandumi seama ca acea umbra este a Diavolului. Ambitionandu-ma deschid usa care ducea pe hol crezand ca umbra ajungand in dreptul ei va iesi. Si asa a fost a disparut. Dar acum cu usa deschisa vedeam holul in care era intuneric si parca era bantuit asa ca ma speriasem mai tare si am inchis usa, iar umbra a reaparut iarasi si se invartea mai tare si parca era din ce in ce mai intesa. Tremuram tot cu fratele meu pe care il lusem in brate la marginea patului ca el dormea langa perete iar umbra trecea pe langa el. Cu el in brate continuam sa spun toate rugaciunile pe care le stiam. Dupa putin timp langa televizor pe perete aparuse o umbra alba ca si cum cineva tine indreptat o lanterna spre perete. Eram curios ce se inampla si observa ce se intampla. Umbra intunecata nu a putut trece de cea alba si s-a oprit langa ea. Ma uitam ingrozit la ele. Spre fericirea mea au disparut amundoua dupa cateva minute in care au stat nemiscate alaturate. A doua zi povestisem prietenilor si familiei ce s-a intamplat dar nimeni nu ma crezut. Inca o intamplare nu de graza care chiar ma uimit a fost cand imi cazuse ascutitoarea pe jos.
2.Era anul 2005 am plecat in Bistrita la o Femeie care mi-a vandut mie garsoniera sa.
Trebuia sa ma duc cu tata sa o ajut sa faca o mini camera pentru boiler si sa puna gresie in baie, nu puteam sa o refuz.
Cand am ajuns in casa in care locuia, m-am simtit ciudat de parca ma privea cineva.
Nu am dar prea multa importanta
Casa parea a fi destul de veche.
Prima zi am stat de vorba si noaptea m-am culcat.
Aveam doar un singur pat asa ca am dormit cu tata in pat.
A doua zi dimineata am inceput sa punem gresia in baie, eu am cunoscut baieti si fete eram in centrul atentiei in sat.
Cum ieseam pe strada auzeam batranii la poasta baietul asta e di la Bucuresti.
Am cunoscut pe o fata si se lauda la toate prietenele ei ca are un prieten de la Bucuresti, dar astea nu conteaza.
Dupa ce s-a facut seara am facut un dus rapid si am intrat in casa.
tata s-a culcat iar eu citeam o carte "profetii de le celestine pe urmele celei de-a 10 viziuni parca se numea, ", la un
moment dat se face un frig infernal. De la 30 de grade celsius care erau in casa scazuse sub minus. La fel, am gasit
explicatia ca s-a facut frig din cauza ca eram situati pe munte, frigul a tinut mai putin de 10 secunde si revenit la loc
caldura, era sa ut, stateam cu fata la soba, iar cand a venit frigul de la 30 cm distata e soba iesea un abur de nicaieri,
m-am speriat m-am uitat in spatele sobei, pe soba, in soba dar nimic, soba nu functiona de ani de zile, la asta nu am gasie
explicatie.
nu am mai dat importanta si m-am culcat.
Urmatoarea seara am pornit un radiocasetofon de pe vremuri, il gasisem prin garaj sau grajd nici nu stiu ce era.
La fel, nu imi era somn, daca eram obisnuit sa stau treaz pana pe la 3-4 dimineata, asa ca m-am apucat sa citesc.
DUpa 10 minute eram foarte concentrat asupra cartii si incepe sa se miste cele 2 usi cu putere si auzeam tipete in mintea
mea, dar mi se racise umarul drept iar cand am intors privirea in dreapta (se afla o usa) s-a dat perdeaua la o parte si
aparuse un chip de barbat care radea la mine, eu de frica am inchis tot si m-am bagat langa tata in pat
am inchis ochii si am tras aer in piept convingandu-ma ca nu a fost nimic,
Tata dormea adanc, am dat sal trezesc si mi-a spus ca nu e nimic spunand ca e imaginatia mea.
L-am crezut pe cuvand dupa 5 min tata a adormit la loc si eu nu adormeam.
Era o liniste cumplita, eu obisnuit cu galagia din Bucuresti nu rezistam la liniste.
In casa nu era nici o sursa de lumina si nici macar afara, imaginati-va acel intuneric, stateam si ma uitam pe unde apucam
in intuneric dar nu vedeam nimic. In stanga imi aparuse un Trup de om mai negru decat negrul avea coarne rosii si ochi rosii
atata am reusit sa disting, am inchis ochii am spus rugaciunea tatal nostru iar cand am deschis din nou ochii in partea
dreapta mi-a aparut un trup de barbat in alb
parca tinea ceva in mana ca un fel de spada sau lance, atunci am stiut ca sunt in siguranta si am adormit.
In acea zi tata trebuia sa sparga un zid. M-a trimis sa iau o galeata de apa iar el a dat sa sparga zidul si da cu toporul
chiar intr-un furtun de electricitate (ca un fel de teava prin care trece cablu de electricitatea prin pereti) ma cheama la
el, se asaza pe scaun si imi spune vezi visul meu de aseara? Acum puteam sa fiu mort.
Pai ce ai visat?
Am visat ca eram la o rascruce de drumuri si se afla o banca cu un batran si o batrana si vorbeau intre ei batranul ii spunea
batranei hai sa ne mutam sa mergem in alta parte iar batrana spune batranului lasa mai bine ramanem aici nu ne mai mutam ca
si asa suntem batrani.
batranul se duce in stanga si tata merge cu batrana in dreapta.
Eu nu stiam ce sa zic, ce inseamna visul.
Am plecat cu tata pana la un magazin, am plecat mai mult ca sa uitam de casa.
Pe drum la intoarcere ne-am intalnit cu preotul satului.
Ne-a invitat in curte sa stam de vorba si la un moment dat ne invita in casa si a spus ca in casa la el nu a mai intrat
nimeni in afara de un instalator care a venit doar o singura data, preoteasa mi-a dat sa mananc o prajitura facuta de dansa
iar preotul a desfacut o sticla de vin din 1800 si ceva.
Si tata ii povesteste parintelui visul sau, iar Preotul spune ca Batrana era Dumnezeu iar Batranul este diavolul.
Eu nu mai stiam ce sa zic asa ca i-am zis ce am patit eu si ce am vazut.
Si mi-a marturisit ca tot ce am simtit vazut si auzit este adevarat si ca nu era imaginatia mea.
Dar dintr-o ddata imi spune
Da voi nu stiti ca acea casa este Blestemata?
Sau ca a fost parasita timp de 60 de ani?
Au murit 7 persoane in acea casa.
Era exact nr de persoane care simteam ca ma privea in prima zi.
Iar urmatoarea zi veina m-a trimis sa iau o cutie de bere din camera in care am vazut acel chip.
Am lasat usile deschise si am intrat in camera toate cele 3 usi s-au inchis brusc, am luat cutia de bere si un vant din
camera sa napustit asupra mea si o voce de copl a tipat LASSSAAAALLLLL si toate cele 3 usi s-au deschis singure.
Am rupt-o la fuga si usa de la acea camera s-a inchis cu putere spargandu-se geamurile de pe ea.
M-am intors si am vazut acelasi chip dar in interiorul camerei iar geamurile se aflau pe jos bucatele.
seara cand sa intram in camera geamurile se aflau la locul lor pe usa iar pe jos nu mai era nici macar un ciob minuscul.
Il intreb pe tata, o intreb pe vecina daca au pus ei geamurile dar nici unu nu le-a pus.
Puteam sa jur ca geamurile erau pe jos.
Trebuia sa stam 2 saptamani dar nu am apucat sa stam mai mult de 5 zile.
Preotul spusese ca daca vrem face o slujba la biserica pentru noi, dar nu mai aveam timp ca am plecat cu primul tren si am
dormit in gara.
Cand am ajuns acasa mi s-a spus ca acel inger era Sfantul Gheorghe ( Ingerul meu pazitor )
Ceea ce am spus mai sus nu este chiar infricosator fata de alte povesti dar mai infricosator este sa fiti in locul meu.
Era sa uit Acea vecina nu mai locuieste in acea casa, Deoarece luase foc de nicaieri intr-o noapte, au venit pompierii sa
stinga focul iar cand au intrat in casa usa s-a inchis si de atunci nimeni nu i-a mai vazut pe pompieri.
Am sa va spun o scurta poveste. Poate de groaza pentru unii, poate banala pentru altii.
Va pot insa garanta nu numai ca este reala, dar ca am trait-o pe pielea mea.
Ce ati spune de o scurta plimbare prin cimitir? Daca v-ar propune cineva cum ati reactiona? Ati fi incantati? Emotionati? Speriati? Ati merge din teribilism sau curiozitate?
Am primit si eu o propunere similara acum trei ani si pot spune sigur ca nu din teribilism am mers ci din pura curiozitate. Intotdeauna am fost fascinata de lumea din spatele lumii.
Asa ca am mers seara, in afara orasului, intr-un cimitir micut si retras. Panorama iti taia respiratia. Numai ca vizita nu s-a limitat numai la admirat orasul. Era o seara calduroasa si stateam in masina cu trei prieteni, cu portierele deschise larg si ascultam Pink Floyd - The Divission Bell. Numai ca dintr-o data a inceput sa fie frig. Imi ieseau aburi pe gura si am inceput sa simt ca mai era ceva acolo.
Prietenii mei mancau chipsuri si intr-un final s-au decis sa plecam acasa. Radeau, glumeau si erau nepasatori. Recunosc ca m-am simtit usurata ca am plecat. Am iesit din cimitir cu masina si am pornit pe drumul plin de gropi si de damburi. Mergeam incet si am trecut pe langa zidul unei case. Tin minte ca farurile au luminat un colt izolat si nu era nimic acolo. Numai ca imediat ce am trecut pe langa casa m-am simtit privita. Simteam ca este ceva in spate. M-am intors si in locul ala pustiu pe langa care trecusem cu numai cateva secunde in urma erau doua siluete. Transparente si de un albastru inchis, aproape negru. Erau siluetele a doi barbati, unul scund si plinut si unul intalt si atletic. Si la aceasta ora sunt sigura ca acolo nu era nimic in momentul in care am trecut cand am pornit spre casa.
Si fara sa imi dau seama am simtit, am auzit inauntrul meu, ce au gandit, ce au simtit umbrele. S-au intrebat ce cautam acolo la acea ora. Iar silueta inalta a spus ca sintem doar in vizita asa ca ne-au facut urari de bine. Am intors capul si cand m-am uitat din nou nu mai era nimic.
Daca stii engleza incearca pe creepypasta wiky sunt mii de povesti uite una din preferatele mele
http://creepypasta.wikia.com/wiki/The_Smiling_Man