Am mai adresat odata intrebarea asta dar nu am primit niciun raspuns concret si convingator!
Problema mea este ca eu sunt foarte depresiv, sufar din orice tampenie si sunt foarte sensibil.
Nu pot acepta prezentul, ma refugiez mereu in trecut.Gandul meu sta zi si noaptea numai la trecut.Imi e dor de copilarie(acum am 16 ani),imi e dor de vechii prieteni care s-au mutat si acum locul in care eu am crescut e foarte pustiu, fiindca toti si-au gasit alti prieteni si ne-au uitat, sau altii s-au mutat fie din oras fie din tara.Imi este enorm de dor de vechea mea scoala(acum sunt la liceu),acolo relatiile de prietenie erau mult mai frumoase si aveam mult mai multi colegi cu care ma intelegeam. Aveam altfel de subiecte de vorba,mai pe placul meu,alta atmosfera,alti profesori,alta diriginta,iar scoala era foarte aproape de mine(nu imi place sa fiu departe de o anumita scoala findca asta inseamna sa ma trezesc mai devreme dimineata). Acum ca v-am spus tot ce am pe suflet,mai pe scurt sufar de nostalgie si spre deosebire de altii mi-ar fi convenit mai mult in scoala generala decat in liceu, chiar daca era mai greu, pentru mine scoala nu este doar o institutie in care mergi cateva ore(in cazul meu) inveti cate ceva si pleci asa pur si simplu acasa.Pentru mine scoala insemna multi prieteni, distractie, seriozitate cand era cazul si nu in ultimul rand distanta find mult mai mica fata de locuinta mea.Pur si simplu simt ca nu pot inlocui scoala generala cu nimic altceva ce tine de invatatura.Simt ca aveam niste colegi de neinlocuit,profesori foarte distractivi, diriginta de nota 10, atmosfera pe placul meu.Pur si simplu nu pot sa uit de acei 8 ani in care am crescut si am invatat ce inseamna prietenia cu adevarat.Prin clasa a 8-a abia asteptam sa termin cu calvarul scolii generale,fiindca aveam foarte mult de invatat si de scris,dar nu ma gandeam ca o sa imi para rau in special dupa colegi, dupa atmosfera, dupa profesori.E pur si simplu un chin pentru mine sa merg in alt loc decat in cel in care am crescut 8 ani de zile(scoala generala).
Sunt clasa a 10-a,dar degeaba,astept ca timpul sa rezolve tot si sa termin odata acest chin.
As vrea din tot sufletul ca cineva de pe acest site,sa ma poata ajuta,sa imi ridice moralul,sa ma sfatuiasca in legatura cu ce ar trebui sa fac ca sa nu mai fiu atat de depresiv si nostalgic. Vreau sa imi traiesc viata,vreau sa termin liceul si sa ma angajez, vreau sa nu ma mai gandesc la trecut, dar pur si simplu nu pot.Cand eram in vacanta totul era pefect, dar de cand a inceput scoala mi-a revenit aceasta stare depresiva, datorita faptului ca trebuie sa merg in alt loc cu alti colegi fata de cei cu care am fost alaturi timp de 8 ani de zile.
Ce credeti ca ar trebui sa fac? Orice sfat care m-ar putea ajuta imi va fi de mare ajutor. Ofer funda si vot!
Când am început clasa a noua așa eram și eu, pentru că era ceva nou și nu voiam să accept schimbarea aia.
Vedeam toți profii slabi, mai puțin profa de mate, și toți colegii nesuferiți(și tot așa îi văd și acum).
Cu timpul m-am ocupat de altele și neavând încotro m-am obișnuit. M-am obișnuit în sensul că nu mi-a mai păsat fiind mereu concentrată și acaparată de diverse+ mi-am făcut prietenii mei, ei fiind din afara școlii și cu mult mai buni decât ce aveam prin preajmă.
Iar asta te sfătuiesc și pe tine.
Să îți găsești lucruri ce te pasionează, că restul de prietenii și atmosferă vor veni de la sine.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Ei, pufarine! Dupa cum mentionam si in raspunsul anterior, pui o multime de "Nu pot" cand tu de fapt "Nu vrei". Vrei multe pe cand tu esti comod, slab si probabil crezi ca nu se ridica altii la standardele tale.
Daca puneai atata energie in a face cunostiinta cu macar o persoana noua de la ultima ta intrebare si pana in prezent, acum nu mai erai aici sa te plangi.Dar nuuu, "hai poate are cineva vreun leac miraculos ca sa ma scoata din starea asta fara ca eu sa fac nimic".Sau poate nu te prea duce mintea? Nu`i o rusine sa stii.Nu poate sa vina nimeni sa-ti faca tie noi prieteni si iubita fara ca sa faci si tu un efort.
Dar am zis eu ca am nevoie de iubita sau de prieteni? Decat sa imi fac prieteni falsi doar asa de dragul de a fi mai cunoscut, prefer sa nu.Eu am spus ca imi e dor de scoala generala pentru ca am avut acolo probabil cele mai frumoase amintiri.Stai tu 8 ani intr-un colectiv plin de oameni faini si apoi vino si spune-mi ce fain e cand nu mai esti cu ei.Si da imi e dor de vechii prieteni pentru ca am copilarit cu ei si avem atatea amintiri impreuna, plus ca imi erau prieteni foarte buni si adevarati.
Răspunde
Pai si nu observi ca asta te "omoara"? Nu e logic sa cauti alte persoane cu care sa-ti petreci timpul in loc sa plangi dupa fostii? Nu ti`i faci ca sa fii tu cunoscut, ti`i faci ca sa nu ajungi un deprimat virgin la 40 de ani care isi omoara colegii de birou.Probabil acum ti se pare absurd la gandul ca "ce`mi trebuiesc altii, nu vor fi ca ei", insa vei fi surprins ce poti cunoaste. Este o lume mare, iti trebuie doar mai mult curaj sa incerci.Te atasezi prea mult de oameni si asta iti va aduce numai suferinta, pentru ca nimic nu dureaza la nesfarsit.Invata sa traiesti prezentul 
Nepoate,e normal sa simti ce spui tu, pentru ca te-ai atasat de acei colegi si ai trait clipe frumoase cu ei si din cauza asta simti ce simti.Ti-ai trait copilaria cu ei si nu inseamna ca, daca mergi mai departe in viata nu poti tine legatura cu colegii tai sau nu va puteti vedea sa va amintiti una alta.Si la liceu si la facultate se va repeta povestea si vei intalni oameni si colegi noi, asa ca nu trebuie sa-ti fie frica si nici sa te simti aiurea, pentru ca toate trec si nu tin o vesnicie.Fa-ti colegi si prieteni noi, de la care sa inveti lucruri bune si constructive si sa te maturizezi frumos si cu bun simt si vei avea de castigat.Inaintezi pe scara vietii si timpul nu-l mai poti da inapoi si sa-l opresti doar unde-ti place tie. O sa-ti faci prieteni noi, o sa te uiti dupa fete si o sa-ti placa si asta! Capul sus si tine langa tine amintirile frumoase si mergi mai departe, pentru ca ai drum lung in viata si trebuie sa trecem prin toate, ca sa ne putem maturiza si sa inaintam mai departe in viata.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
