Sunt un baiat de 13 ani (aproape 4) din Republica Moldova si sufar de depresie. Stiu, suna foarte banal si mai nou orice copil suna de depresie si se victimizeaza dar, in ultima vreme ( aici e vorba de 1 an ). Am o senzatie naspa constant, un fel de depresie, as zice eu. Acum aproximativ 5 luni cred am facut un test de depresie cand frecventam pentru un prieten ceva grup de voluntari si am luat cel mai mare punctaj dintre toti (40/65 parca).
Pana atunci nu mi se parea ceva suspect starea mea si radeam de copiii ce se victimizeaza ca cica ar fi in "depresie", nu prea am visuri si ma simt naspa cand ma gandesc ca de fapt nu exista toate vrajelile cu care am fost crescut cum ar fi "suflete pereche" sau faptul ca as fi diferit si special sau chiar si faza cu Dumnezeu. Daca suntem doar niste fenomene ce se pot autoobserva si am inventat toate aceste vrajeli ca sa gaseasca raspuns pentru toate intrebarile aparute legate de lume. Ideea e ca nici nu stiu ce imi place sau ce vreau sa fac in viata, vreau sa fiu independent dar nu-mi place sa lucrez, nu-mi place deloc munca fizica, o urasc si sincer nu simt mare lucru pentru parintii mei sau prietenii mei. Nu prea simt multe sentimente si daca le simt sunt rare si foarte intense, nu-mi place cum sunt, momentan unicul lucru pe care il vreau e sa ma mut in Cluj Napoca sa termin gimnaziul si sa-mi continui acolo studiile, dar nici nu stiu la ce profil sa ma duc, nu stiu ce vreau sa lucrez, nu stiu ce talente am si mi-e frica ca acolo n-o sa ma integrez, mi-e sila sa merg la un psiholog. Pur si simplu si nu stiu ce sa fac, ma puteti ajuta?

Cum te-ai simțit după ce ai scris tot textul ăsta? Mult mai bine decât înainte ori n-a fost nicio diferență? Dacă te-ai simțit mai bine după ce ți-ai spus oful, încearcă să scrii în fiecare zi tot ce-ți trece prin cap, exact ca acum. Ce simți, ce-ți place, de ce te temi, care îți sunt dezamăgirile, absolut tot. Pe măsură ce scrii, analizându-ți problemele și cauza lor, reduci impactul emoţional al acestora asupra ta. E un mod simplu și ieftin de a te elibera de gândurile negative şi de tensiunile acumulate.
Dacă faptul că ne-ai împărtășit problemele tale nu te-a făcut să te simți mai bine, încearcă să te păstrezi ocupat, fă sport, citește, găsește ceva care să te pasioneze.

Spui că nu prea simți mare lucru pentru părinții tăi, pentru prieteni dar pe tine te iubești?
Îți place ce fel de persoană ești?
Te simți mândru de tine?
În școală la tine este psiholog?

Gândești prea mult si asta nu e de bine fiindca nu e o gândire calitativă. În plus,ai o grămadă de emoții,"sila","teama","antipatie"etc unde vrei sa le rezolvi Dacă nu la un psiholog? Atunci trateaza ti depresia la psihiatru sau trateaza te singur! Pana la urma, e sănătatea ta mintală, viata ta, timpul tau, il irosesti cum vrei.

Hopa, hopa, stai asa.
Cine ti-a bagat in cap ca nu exista suflete pereche, Dumnezeu, iar tu nu esti special? Ti-au bagat colegii tai ignoranti si limitati, asa-i?
Da, te pot ajuta. Dar doar daca esti dispus sa fii ajutat.
In primul rand, trebuie sa crezi din nou in lucrurile alea! Sa crezi din toata existenta, ca toate alea sunt adevarate!
Sufletele pereche exista, Dumnezeu exista si ne iubeste, iar tu esti intr-adevar special!

Imi pare rau sa aud ca societatea monotona, limitata la proximitate, cu o gandire mucegaita, te-a facut sa renunti la cele mai marete lucruri din lumea asta.

Uite, vreau foarte mult sa te ajut, insa daca refuzi din prima sa crezi ce iti spun, nu va avea rost. Fara Dumnezeu nu poti regasi speranta in viata. Dumnezeu e speranta, iubire, El e tot!

Sa-ti intalnesti sufletul pereche e sansa ta, ca fiinta pamanteana, sa cunosti infinitul, divinitatea. Iubirea dintre doua suflete pereche nu poate fi macar explicata de cuvinte, decat foarte vag. E ceva fenomenal.
Stiu ca "suna prea bine sa fie adevarat", dar chiar e! E un dar de la Dumnezeu, care este iubire. Iubirea e sentimentul suprem, iar puritatea in iubire se gaseste doar acolo, intre suflete pereche!

Tu, esti cea mai frumoasa creatie a Lui, esti om. Esti 100% unic si special. NU esti doar o forma de viata oarecare. Ai un rost, Dumnezeu te iubeste enorm, nu esti singur si nu esti neimportant.

Asa ca, daca vrei sa revii pe calea unei vieti implinite, iti sugerez sa ma asculti. Ce zic eu e veridic, nu exista abatere, adica urmand lucrurile astea (pe care nu le-am inventat eu, doar le-am preluat de la genii absolute si de la Dumnezeu) vei dobandi fericirea 100%.
E o certitudine, garantez.
Poti sa-mi scrii in privat, daca vrei sa vorbim.

Ce ai tu nu e depresie, e plictiseala existentiala. Fa-ti niste planuri: cauta niste domenii care le consideri interesante sa le urmezi, schimbati stilul de viata, fi mai energic, cauta mereu ceva de facut(daca nu iti sta in fire, incearca fortat pana gasesti ceva mai bun).